Natura, într-o reprezentaţie fără egal: ponoarele din Şureanu

Articolul a fost vizualizat de 3,721 ori

Lipsa drumurilor protejează una dintre cele mai frumoase zone din România: ponoarele din Masivul Şureanu. Situată “la doi paşi” de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, peştera Cioclovina cu Apă este vizitată, din când în când, de câţiva turişti  “grătărişti” doar la intrarea sa inferioară. De fapt, peştera este considerată sistem carstic, iar specialiştii îl numesc “Sistemul Ponorici – Cioclovina”, după numele locurilor în care apa intră, apoi iese de sub pământ.

Ultima porţiune străbătută de Ponor, înainte să intre în “Şura Mare”

Ultima porţiune străbătută de Ponor, înainte să intre în “Şura Mare”

Ponoriciul, pârâul care formează peştera cu o dezvoltare de 7 kilometri, traversează longitudinal “arena” unui amfiteatru natural, după care se afundă brusc în pământ. Mai apoi, apa nu coboară monoton pe sub munte, ci continuă să sape spectaculos. “Sistemul Ponorici – Cioclovina este cea mai lungă străpungere hidro-geologică din ţară, apa săpând în calcare jurasice. Peştera are trei verticale, de 24, 12, respectiv 8 metri, iar acest detaliu este doar unul dintre multele motive pentru care nu poate fi vizitată decât cu echipament adecvat şi în prezenţa unor speologi cu experienţă”, spune Adrian Sopincean, liderul echipei Salva-Speo din cadrul Serviciului Judeţean de Salvamont Hunedoara. Acesta adaugă că, pentru cei care doresc să vadă peştera, Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina poate organiza excursii.

PonoriciMajoritatea turiştilor se mulţumesc însă cu o plimbare făcută pe cont propriu până la “gura de ieşire” a apei, formată de pârâul care coboară o diferenţă de nivel de 130 de metri, din amfiteatrul natural numit “Lunca Ponoriciului”, până sub peretele masiv de calcar din partea superioară a Văii Luncanilor. Aici au parte mereu de răcoare, indiferent de câte grade Celsius arată termometrele mai în jos, pe vale.

Din acest punct, se poate intra în peşteră, dar pe o distanţă de maximum 100 de metri. “Avem, mai ales vara, o echipă de permanenţă la Cioclovina şi sperăm să nu fie evenimente grave, cum au mai fost în anii trecuţi, provocate de turişti imprudenţi”, spune Adrian Sopincean.

Ponoriciul, la ieşirea din peştera Cioclovina

Ponoriciul, la ieşirea din peştera Cioclovina

La peştera Cioclovina cu Apă se poate ajunge, cel mai uşor, de pe DN 66, pe traseul Călan – Boşorod – Luncani. Ultima porţiune de drum, de aproximativ 6 kilometri, este greu accesibilă, aşa că, cea mai sigură variantă este cea a mersului pe jos.

Din acest punct, până la intrarea superioară în peşteră, nu există acces auto, ci doar o cărare ce te poartă cam o oră până la destinaţie. Până la Ponor, alt pârâu, cel care formează peştera Şura Mare, sunt de mers pe jos două ceasuri. Acesta formează un amfiteatru şi mai spectaculos decât cel al Ponoriciului. Traversează sinuos arena naturală înainte de a găsi o fisură pe sub stâncă, prin care se aruncă apoi zgomotos înspre inima muntelui, săpând astfel Peştera Şura Mare.

Tags: ,

About Ciprian Iancu