Subvenţia majorată salvează temporar agricultura

Articolul a fost vizualizat de 3,289 ori

Proprietarii de terenuri agricole vor fi stimulaţi să arendeze sau să vândă fermierilor activi suprafeţele nelucrate printr-o subvenţie mai mare cu 20 la sută. Fermierii hunedoreni spun că aceasta ar fi o salvare pentru marii producători, care se confruntă în acest moment cu trei mari probleme: fărâmiţarea terenurilor, lipsa sistemelor de irigaţie şi anularea subvenţiei pentru motorină.

În lipsa sistemelor de irigaţii şi a exploataţiilor compacte, agricultura hunedoreană rămâne neperformantăFermele mici, cu două, trei, patru sau cinci hectare, ai căror proprietari beneficiază acum de subvenţia la hectar, ar putea să primească o sumă fixă de câteva sute de euro pe an. Noua reglementare se va aplica, probabil, începând de anul viitor, iar măsura va fi finanţată prin Programul European de Dezvoltare Rurală, cu bani europeni. Fermierii hunedoreni spun că prevederea i-ar putea scăpa de una dintre principalele probleme cu care se confruntă agricultura hunedoreană: fărâmiţarea terenurilor. Marii arendaşi spun că micii fermieri fac pe terenurile pe care le au în proprietate un minimum de lucrări doar ca să încaseze cei 147 de euro la hectar. De aceea, micii proprietari nu sunt interesaţi de calitatea culturii şi nici recolta în sine, ci mai degrabă de banii pe care îi primesc de la APIA.

Sute de parcele; lipsă irigaţii

“În schimb noi, marii producători, suntem interesaţi şi de calitate, pentru că noi vindem recolta. Pe mine, de exemplu, un singur hectar cultivat cu seminţe de calitate, ierbicidat, mă costă în jur de 3.000 de lei, iar ajutorul de la stat reprezintă aproximativ 600 de lei, adică vreo 20 la sută din totalul cheltuielilor”, explică Angela Szekely, reprezentanta societăţii Semagroserv. Aceasta adaugă că fărâmiţarea terenurilor constituie cea mai mare problemă, ridicând inutil costurile cu producţia. În plus, după ce au făcut investiţii considerabile în agricultură, marii femieri spun că tot ce le lipseşte ar fi reţelele de irigaţie, care să asigure necesarul de apă. Cu toate acestea, nimeni nu poate face investiţii, tocmai din cauză că unii proprietari refuză să cedeze terenul arendaşilor pentru ca aceştia să-l lucreze. Compania pe care Angela Szekely o reprezintă exploatează aproape 380 de hectare în judeţul Hunedoara, iar fragmentarea lor face ca angajaţii societăţii să “alerge” cu utilajele agricole pe nu mai puţin de 118 parcele diferite, fiecare cu proprietar diferit.

Culturi la mila Domnului

Arendaşii spun că şi anul acesta seceta ar putea să compromită culturile şi adaugă că nimeni nu e dispus să-i asigure împotriva acestei calamităţi. Fermierii mai spun că solul are, oricum, un deficit de apă cauzat de seceta din ultimii doi ani, iar în zonele mai pietroase unele vetre cu culturi au început, deja, să se usuce. “Avem un mare dezavantaj, pentru că, din cauza faptului că anul trecut nu a plouat, am avut culturi foarte slabe. Eu lucrez de aproape 30 de ani în agricultură, dar un an atât de prost cum a fost 2012 nu am avut niciodată: doar două tone de cereale la hectar! Nu mi-am scos nici măcar cheltuielile. Din cauza asta, am fost nevoită să fac un credit pentru a semăna din nou, anul acesta, plus o asigurare. Practic, banii de asigurare sunt irosiţi, pentru că împotriva secetei, cel mai mare risc pentru noi, nu ne asigură nimeni. Ar trebui să existe un fond naţional, la care să contribuim toţi fermierii şi să primim sprijin în caz de calamităţi. Ne-am săturat să sperăm că anul viitor va fi mai bun şi va ploua”, adaugă Angela Szekely. Fermierii adaugă că seceta nu presupune doar uscarea plantelor ajunse aproape de maturitate, ci şi cheltuieli suplimentare cu fazele lucrărilor. Ierbicidarea, spre exemplu, pentru care numai substanţele costă 250 de lei la hectar, se face degeaba dacă solul nu are apă. În acest caz, culturile au nevoie de reluarea operaţiunii, fapt care dublează cheltuielile.

Vor drept de preempţiune

Fermierii hunedoreni adaugă că agricultura pe suprafeţe mici nu este profitabilă. De aceea, pe lângă măsurile de stimulare a arendării terenurilor, unii dintre producători spun că este nevoie ca micii proprietari, care nici nu cultivă, dar nici nu sunt de acord să arendeze parcelele, să fie amendaţi sau relocaţi. Producătorii de ceareale din judeţul Hunedoara mai spun că dreptul la preempţiune, în cazul în care un proprietar de teren vrea să-l vândă, ar fi o altă soluţie.
“A fost în discuţie chiar zilele trecute inclusiv majorarea suprafeţelor parcelelor minime, de la 0,3 hectare, cât este în prezent, la o jumătate de hectar, pentru acordarea subvenţiilor. Însă chiar şi aşa este prea puţin. Majorarea ar trebui să se facă la cel puţin un hectar, pentru ca măsura să fie eficientă.
În plus, notarii ar trebui să ţină cont de dreptul de preempţiune, dacă micul proprietar vrea să vândă. Ei ar trebui să ceară dovada scrisă a faptului că arendaşul a fost întrebat, înainte ca proprietarul terenului să vândă parcela unei terţe persoane”, adaugă reprezentanta societăţii Semagroserv.

About Ada Beraru