Deva are premiante la limba chineză

Trei eleve de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice “Sigismund Toduţă” din Deva s-au întors cu premii importante de la concursul naţional de limbă chineză intitulat “Podul Chinezesc”. Competiţia se adresează elevilor de gimnaziu din toată lumea şi testează competenţele lingvistice dobândite în studiul limbii chineze.

Roxana Dineş, directorul Gheorghe Mihuţ şi Maria Muller

Concursul a fost lansat în anul 2008 de către Office of Chinese Language Council International (HANBAN). Ediţia din acest an a concursului pentru testarea competenţelor lingvistice de limba chineză “Podul Chinezesc” a avut loc în 19 mai, la Braşov. Trei eleve de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice “Sigismund Toduţă” din Deva au reprezentat judeţul în concurs şi toate trei s-au întors cu premii: “Sunt doar trei dintre multele fete care sunt la cursurile de limbă chineză, dat ele şi-au împlinit visul, acela de a ajunge la un nivel important de performanţă şi să fie cât de cât răsplătite pentru ceea ce fac. Sună complicat, dar la Liceul de Artă, limba chineză este o a treia limbă, dacă vreţi, după engleză şi franceză. Chineza se învaţă opţional şi în acest an vom avea 50 de elevi absolvenţi, plus câţiva profesori care au decis să urmeze cursurile. Cele trei fete au fost selectate de către profesoara de limbă chineză, doamna Lu, pentru concursul naţional care acum a ajuns la a şasea ediţie. Concursul Naţional de Limbă şi Cultură Chineză denumit simbolic «Podul chinezesc» este, de fapt, un pod al prietenei între cele două culturi. La concurs, participă elevi din învăţământul preuniversitar de la liceele din centrele universitare din România unde se învaţă această limbă, adică Cluj, Braşov, Sibiu, Constanţa, Iaşi, Bucureşti. La acestea se adaugă şi Deva”, spune mândru Gheoghe Mihuţ, director Liceul de Muzică şi Arte Plastice “Sigismund Toduţă” Deva. Centrul de la Deva funcţionează în cadrul Liceului de Artă, dar aparţine de Institutul Confucius de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.

Punct ţintit, punct lovit

Iulia Sinescu şi Roxana Dineş au ocupat locul trei la secţiuni diferite, în timp ce colega lor, Maria Muller, s-a întors cu premiul doi. La concurs au participat 24 de elevi: “Este ceva deosebit, cu atât mai mult cu cât centrul din Sibiu are cinci ani vechime, iar liceul de acolo are activităţi mult mai multe cu partea chineză. Elevii de acolo au luat, într-adevăr, locul I, la toate cele trei categorii, dar noi am demonstrat că venim tare şi bine din urmă. Am demonstrat că suntem foarte buni, chiar dacă nu avem alături un centru universitar şi la Deva nu există aşa o emulaţie pe tot felul de activităţi culturale cu cei din China, precum în oraşele mari. Noi suntem extrem de mulţumiţi de ce am obţinut la Braşov, după ce anul trecut am organizat noi acest concurs, la Deva”, spune directorul şcolii. Premiatele spun că nu le este deloc greu să înveţe chineza: “Atunci când îţi doreşti cu adevărat ceva, nu e greu. Nu e greu deloc, eu am început să studiez chineza acum un an, în septembrie, dar ne-am pregătit pentru această olimpiadă”, spune Maria Muller, completată de Roxana Dineş: “Noi suntem colege de grupă şi am ales în urmă cu un an să ne înscriem la acest opţional. E adevărat că, de când profesoara ne-a ales ca să participăm la olimpiada de chineză, am studiat mult mai intens. Şi am reuşit”. Cele două sunt la prima participare la un concurs de limbă chineză. Cele trei probe ale concursului, susţinute în limba chineză, au constat într-un discurs de maximum trei minute, răspunsul la cinci întrebări şi o probă la alegere, dar relevantă pentru cunoaşterea culturii chineze. Aici elevii au ales între dans, muzică, cântec, caligrafie, tai chi sau decupaje din hârtie. De exemplu, Roxana a ales caligrafia: “Avem şi pensule chinezeşti pentru caligrafie, de diferite dimensiuni, am învăţat să le folosim pentru olimpiadă, de aceea, eu, la concursul de la Braşov, unde una dintre probe a fost cea de talent şi puteai să-ţi alegi orice legat de China, am ales caligrafia, pentru că am învăţat mai multe simboluri”.

Centrul de chineză

Şi “centrul de chineză” de la liceul devean nu a trimis la Braşov doar eleve: “Pe lângă cele trei concurente de la Deva, Ambasada Chinei în România a invitat orchestra noastră camerală «Armonia», care este anagramarea cuvântului România. Orchestra are în componenţă zece elevi şi două cadre didactice, de la secţia intrusmentală şi o elevă de la canto clasic. A fost înfiinţată în urmă cu trei ani şi componenţa se înnoieşte în fiecare an. Anul acesta a fost o surpriză, pentru că, de la un repertoriu de trei piese, s-a ajuns la nouă piese clasice chineze şi am primit din China două instrumente tradiţionale cu care am dat prima reprezentaţie, iar delegaţii Ambasadei Chinei au urmărit încântaţi momentul, orchestra a avut în prima seară concert, atât pentru studenţii care studiază chineza, dar şi pentru melomani, iar la final, în momentul în care s-au făcut premierea, au cântat din nou”, explică Gheoghe Mihuţ. Acesta are gânduri mari pentru ediţia viitoare: “Performanţa elevelor noastre este de apreciat, cu atât mai mult cu cât au concurat cu elevi care studiază chineza de trei şi chiar cinci ani. Chiar ne gândim ca, la ediţia viitoare, să ţintim noi către primele trei locuri”.

Premiul celor trei fete nu este deloc de neglijat: vor merge în China în această vacanţă – premiile se acordă la acest concurs în funcţie de punctaj: “Primele trei locuri merg gratuit în China, iar restul elevilor premiaţi trebuie să-şi plătească drumul dus-întors, ne costă, adică pe părinţii noştri îi costă cam 1.000 de euro, dar şederea acolo de 14 zile este asigurată de partea chineză”. În urma concursului, în China, va pleca un grup de câţiva elevi şi vreo 30 de studenţi. Fetele vor urma să înveţe la Universitatea de Litere şi Cultură din Beijing, cea mai mare universitate din lume, cu circa 60.000 de studenţi. Vor face cursuri de limbă chineză timp de 10 zile, dar, în paralel, vor avea şi frânturi de vacanţă adevărată, în care vor vizita obiectivele importante, printre care Marele Zid Chinezesc şi Palatul Imperial. Copiii vor merge însă şi la cumpărături, vor participa la ore de grafie chineză, vor urmări concerte cu instrumente tradiţionale şi demonstraţii de tai-chi, celebra gimnastică chinezească în parc.

Plimbarea prin China

“Cine nu-şi doreşte să meargă în China? Ştiu că în prima zi vom vizita universitatea şi apoi seara avem programată o cină de bun venit, în restul zilelor vor avea de dimineaţă cursuri cu lectori chinezi”, spune Roxana Dineş. Din cele 14 zile în China, în patru vor merge la Shanghai, care este cel mai mare oraş din China, cu peste 30 de milioane de locuitori şi de acolo, cu trenul, undeva în sud-vestul Chinei, într-o veche capitală a unei dinastii, povestesc fetele: “Vreau să văd tot ce se poate, cât putem de mult în cele două săptămâni. Noi ştim de acum care va fi programul, pe care l-am primit deja, detaliat pe ore”, spune Maria. Cele trei probe ale concursului le-au dat participanţilor ocazia de a-şi demonstra abilităţile de comunicare în limba chineză. Acuitatea pronunţiei, originalitatea prezentărilor şi diversitatea punctelor de vedere expuse au impresionat profesorii. La proba artistică, concurenţii şi-au dovedit talentul prin sketch-urile prezentate, melodiile interpretate sau prin eleganţa caligrafiei, precum Roxana. După doar un an de învăţat limba şi civilizaţia chineză, elevele şi profesorii înscrişi la curs au o mulţime de cunoştinţe la care majoritatea românilor nu au acces: “De exemplu, foaia pe care scrii are un material încorporat care absoarbe. Pe ea, scrii cu apă şi apare culoarea neagră, ca şi cum ai scrie cu cerneală şi apoi aceasta dispare. Ideea e că, în loc să ai un caiet pe care îl umpli şi îl arunci, ai coala asta pe care tot exersezi. Este împărţită în nişte pătrate cu diagonale pe fiecare colţ, care ajută la formarea caracterului respectiv din caligrafia chineză şi atunci este uşor să te corectezi tot timpul, să scrii de trei, patru ori până iese bine. În general, foiţele acestea se fac din orez”, explică Roxana.

Colegiu Naţional Chinezesc, la Deva

Şi elevii Liceului de Artă vor învăţa cu siguranţă tot mai multe, pentru că directorul şcolii are planuri importante: “Vrem să transformăm liceul într-un colegiu naţional de limbă chineză şi să păstrăm, în acelaşi timp, profilul de muzică şi arte plastice. Vom fi prima asemenea instituţie şcolară din România. Eu cred că vom avea nevoie de aşa ceva, mai ales că autorităţile anunţă investiţii masive din partea Chinei, contracte în urma cărora comunitatea chineză va fi mult mai mare, iar copiii vor avea nevoie de o şcoală bună. În 21 iunie, vom face şi încheierea anului şcolar chinezesc, când am invitat şi un reprezentant al Ambasadei Chinei în România şi atunci vom relua discuţiile pe această temă”. În prezent, tot mai mulţi români sunt interesaţi de studiul limbii chineze, iar Institutele şi Clasele Confucius înfiinţate în toată ţara vin în sprijinul celor care îşi doresc să înveţe această limbă. Iar tendinţa este una care se manifestă la nivel mondial: se estimează că, până în 2020, vor fi deschise clase Confucius de învăţare a limbii chineze în 500 de mari oraşe ale lumii, an stabilit ca limită de îndeplinire a obiectivului de răspândire a limbii şi culturii chineze în lume. Până acum, Institutul Confucius a trimis peste 10 000 de profesori şi voluntari în centrele deschise în toată lumea.