Comorile istorice ale Hunedoarei intră în atenţia Executivului

La finele săptămânii trecute, ministrul culturii, Daniel Barbu, a făcut o vizită în judeţul Hunedoara, pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă principalele obiective istorice din zonă. Venirea sa în judeţ a avut loc la doar o săptămână după ce un alt ministrul al actualului Cabinet, Maria Grapini, s-a aflat în judeţ vreme de două zile.

Ministrul culturii, Daniel Barbu, a promis sprijin pentru Sarmizegetusa Regia şi Castelul Corvinilor, după vizita făcută în Hunedoara

Vizita ministrului culturii a prilejuit şi anunţarea unui proiect spectaculos în ultima capitală a Daciei Libere. Aici se doreşte amenajarea unui muzeu virtual, în care turiştii să poată vedea aşezarea aşa cum era ea în urmă cu 2.000 de ani.

“Muzeul virtual ar fi o soluţie foarte bună, pentru că va arăta specialiştilor şi mai ales nespecialiştilor cum arătau toate aceste monumente. Este o soluţie ieftină şi noninvazivă pentru situl istoric, inclus în patrimoniul UNESCO. Un asemenea muzeu, făcut aici, la Sarmizegetusa Regia, bineînţeles, cu toate acordurile şi aprobările necesare, ar permite vizitatorului să vadă monumentul cum s-a păstrat el astăzi şi, pe de altă parte, să vadă obiectivul şi chiar să intre virtual în monument. Avem toate reconstituirile virtuale făcute. Ar mai fi nevoie de o construcţie care să adăpostească aparatura”, spune dr. Gelu Florea, coordonatorul cercetărilor arheologice din vechea reşedinţă a dacilor.

Lege specială şi drum pentru Regia

Ministrul Culturii s-a declarat încântat de idee, mai ales că, spune el, muzee importante din lume au început să se folosească de tehnica modernă, însă a arătat că la Sarmizegetusa Regia sunt încă foarte multe probleme de rezolvat, chiar dacă situl istoric a fost preluat în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, la începutul acestui an: “Constat că e o mare îmbunătăţire survenită după ce situl a fost preluat de Consiliul Judeţean, care depune infinit mai multă pasiune şi grijă decât am putut-o face noi de la Bucureşti.

Situl e cu adevărat remarcabil şi merită să fie beneficiarul unei legi speciale care să uşureze toate amenajările care vor fi făcute aici. Oricât de preţios ar fi el, nu trebuie muzeificat, pus într-o vitrină de sticlă şi neatins. Sub controlul specialiştilor vom încerca să dăm viaţă acestui sit, să-l facem mult mai cordial şi mai comprehensibil în raport cu vizitatorii, care nu au neapărat o formaţie istorică, nu ştiu toţi să citească o ruină”. Pentru că doar 5 la sută din zonă este cercetată arheologic, în urmă cu doi ani, Ministerul Culturii a anunţat o finanţare pentru cercetare la Sarmizegetusa Regia în valoare de 9 milioane de euro, pe durata a patru ani.

La scurt timp după aceea valoarea ei a fost mult diminuată, la 5 milioane de euro, însă alocările efective se fac greu şi în sume destul de mici, comparativ cu necesarul. Anul trecut s-au alocat efectiv 600.000 de euro, iar pentru acest an, situaţia este încă neclară. Cu aceeaşi ocazie, preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, a anunţat că mai există şanse ca, anul acesta, ori cel târziu în 2014, instituţia pe care o reprezintă să primească finanţare europeană pentru proiectul de reabilitare şi asfaltare a drumului de acces la Sarmizegetusa Regia.

Acoperişul Castelului, urgenţă de grad zero

Castelul Corvinilor s-a aflat şi el pe agenda vizitei ministrului Culturii, căruia i s-a arătat de ce, dintre toate urgenţele legate de acest obiectiv, cea mai importantă este repararea acoperişului. Pe jumătate din suprafaţa sa totală, acoperişul întregului monument este de ani buni “ciuruit”, iar apa de ploaie se infiltrează în ziduri.

Asta după ce, în 1994-1995, firma care a schimbat ţigla trecuse în raportările oficiale “ţiglă de calitatea l”, dar în realitate a pus ţiglă de calitate net inferioară. Ministrul de resort, Daniel Barbu, a declarat că se încearcă rezolvarea problemei în acest an, astfel încât Castelul să nu intre într-o altă iarnă pe jumătate descoperit: “Castelul Corvinilor e una dintre «bijuteriile coroanei», o emblemă nu numai pentru Hunedoara, ci pentru întreaga naţiune. Am constatat la faţa locului ceea ce ştiam deja de la doamna Carmen Hărău (deputat de Hunedoara – n.r.) şi anume că sunt probleme aici. Vom încerca încă de anul acesta să rezolvăm problema acoperişului. Apoi, în anii care vor veni, poate cu mobilizarea de fonduri europene, vom reuşi să reluăm lucrările pe proiectul de restaurare început, atât la zidurile exterioare cât şi la curtea interioară. E vorba de intervenţii de conservare şi restaurare care să-i redea splendoarea pe care o merită şi să devină cea mai bună gazdă pentru manifestări culturale”.