Reabilitarea Cetăţii Devei va fi gata peste un an

Articolul a fost vizualizat de 4,027 ori

Primele demersuri de reabilitare a Cetăţii din Deva au fost făcute acum şapte ani. În tot acest timp, autorităţile devene au făcut o mulţime de promisiuni, anunţând, în repetate rânduri, că proiectul de reamenajare a Cetăţii va fi gata în câteva luni. Acum, primarul Devei spune că reabilitarea incintelor II şi III va fi finalizată până la jumătatea anului viitor.

Lucrările la Incinta l au rămas mult în urmă, însă edilii Devei speră, totuşi, că situaţia se va schimba radical în lunile următoare

Lucrările la Incinta l au rămas mult în urmă, însă edilii Devei speră, totuşi, că situaţia se va schimba radical în lunile următoare

În 2011, autorităţile locale anunţau că renovarea Cetăţii Devei va fi finalizată în toamna lui 2012. Asta deşi primele demersuri au fost făcute încă din anul 2006, când primar al Devei era Mircia Muntean. Lucrările au început cu Incinta l (este vorba despre nucleul sau aria centrală a cetăţii, adică partea superioară), unde au fost ridicate schele, pentru amenajarea unei zone de belvedere, a unei săli de conferinţe, a unei librării şi a unei cafenele, astfel încât turiştii să poată petrece pe cetate câteva ore bune şi să umple „puşculiţa” bugetului local. Totuşi, Ministerul Culturii nu a fost de acord cu câteva dintre ideile cu care a venit municipalitatea pentru monumentul istoric şi a cerut revizuirea proiectului.

Pentru incintele ll şi lll, Primăria Deva a reuşit să obţină o finanţare europeană nerambursabilă de 25.300.000 de lei, în baza proiectului „Reabilitarea zonei urbane a Dealului Cetăţii, monument al naturii şi istoric”. Primarul Devei, Petru Mărginean, spune că proiectul are un termen limită de 12 luni de la începerea lucrărilor (moment anunţat încă de la începutul lunii aprilie). Edilul-şef al Devei estimează că reamenajarea celor două incinte va fi gata cel mai târziu la jumătatea anului 2014. Potrivit proiectului, banii din fonduri europene vor fi utilizaţi pentru reabilitarea drumurilor şi a aleilor, restaurarea zidurilor şi a căilor de acces, a celor două porţi ale Cetăţii, iar bastioanele vor fi şi ele reabilitate şi amenajate ca spaţii unde turiştii vor putea să admire expoziţii permanente de costume medievale, arme şi armuri.

“Proiectul nu trebuia fragmentat”

Primarul Devei, Petru Mărginean, mai spune că, după părerea lui, în calitate de edil-şef al oraşului, dar şi în calitate de inginer constructor, proiectul de reabilitare a Cetăţii Devei nu trebuia fragmentat. „Din păcate, s-a împărţit acest proiect în trei, însă nu înţeleg de ce, pentru că proiectul de reabilitare trebuia gândit unitar, pentru întregul ansamblu medieval. Aşa am ajuns, în momentul în care am preluat mandatul, să transferăm banii pe o altă investiţie, acea parcare subterană din parcul I.C. Brăianu. Lucrările pe incintele ll şi lll, însă, sunt în grafic. Facem demersurile necesare, am vorbit cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, să ne sprijine pentru a putea începe proiectul pentru incinta l, în toamna acestui an. Noi am cerut 100.000 de lei, dumnealui ne-a acordat acum două luni 30.000 de lei. În timpul vizitei pe care a făcut-o în judeţul Hunedoara, ne-a promis că încearcă să acopere şi diferenţa, pentru a începe proiectarea”, declară Mărginean.

În urmă cu câţiva ani, autorităţile locale susţineau că incinta l (fortăreaţa) va fi reabilitată şi refuncţionalizată cu fonduri din bugetul local.

Cetatea Devei, văzută de sus

Cetatea Devei, văzută de sus

Noul primar spune că se intenţionează ca, până când lucrările pentru incintele ll şi lll vor fi finalizate, să înceapă şi lucrările pentru incinta l, deşi acestea ar fi trebuit să se desfăşoare în paralel. „Proiectul a fost gândit greşit din start. Nu a fost gândită alimentarea cu apă a Cetăţii, unde vor veni turiştii. Însă această problemă o vom rezolva apelând la venituri proprii. Mai avem de rezolvat problema primului tunel, de la bază, unde putea fi construit un muzeu pentru vizitatorii care urcă pe Cetate. Este un proiect incomplet, care nu mă mulţumeşte”, susţine primarul Petru Mărginean. Edilul-şef al Devei spune că varianta optimă pentru finalizarea reabilitării Cetăţii Devei ar fi accesarea de fonduri externe, în condiţiile în care bugetul local ar putea asigura doar cu mare dificultate banii necesari pentru o asemenea investiţie.

Accesul este permis doar cu telecabina

Lucrările de reabilitare a incintelor ll şi ll din Cetatea Devei includ curăţarea vegetaţiei, refacerea, consolidarea şi restaurarea zidurilor şi a boltelor, înlocuirea pardoselii cu lespezi din piatră naturală, amenajarea unei platforme belvedere şi iluminarea aleilor de acces. Interioarele vor fi amenajate ca puncte de informare pentru vizitatori.

La Poarta a ll-a, dar şi în Camera Artileriştilor, va fi amenajat un spaţiu de expunere, unde vor fi prezentate costume şi obiecte medievale. Zidurile Incintei III vor fi reabilitate şi consolidate, iar, unde este cazul, constructorul le va restaura. Lucrările de consolidare, reabilitare şi conservare vor fi completate de cele de cercetare arheologică. Acestea au fost anunţate pentru incinta ll, pentru zona respectivă nu există decât informaţii lapidare. Bastionul Bethlen va fi amenajat în partea superioară, ca platformă panoramică pentru oraş, aici urmând să fie montate şi lunete, iar toate lucrările se vor desfăşura sub supraveghere arheologică. Până la finalizara lucrărilor, accesul turiştilor în cetate este permis cu telecabina.

Fortificaţie importantă a Transilvaniei

Cetatea Devei, amplasată pe dealul care domină marginea nordică a oraşului, a fost construită în secolul al XIII-lea. Fortăreaţa avea să fie transformată de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar, lucru care a presupus extinderea ei succesivă, începând cu secolul al XV-lea şi până în secolul al XVIII-lea, când Cetatea Devei devenise una dintre cele mai importante astfel de construcţii din Transilvania. Precum aproape toate celelalte monumente istorice medievale, fortificaţia a fost asediată în numeroase rânduri de armatele otomane care au ajuns în Transilvania. În 1784 “ultimatumul” lui Horea a fost remis nobililor refugiaţi în cetate, iar în 1848 fortăreaţa a funcţionat ca sediu al trupelor imperiale care au intervenit împotriva revoluţiei maghiare. Aruncată în aer în 1849, cetatea a rămas, vreme mai bine de 160 de ani, o ruină. Fortăreaţa are mai multe centuri de ziduri puternice, care urmează curbele de nivel şi sunt întărite cu turnuri, pătrate sau circulare, şi cu porţi monumentale. În incinta centrală se află ruinele palatului nobiliar. La poalele Dealului Cetăţii se află Palatul Magna Curia (actualmente sediul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane), construit în secolul al XVI-lea.

About Ada Beraru