Noul brand (turistic) al Hunedoarei: apele minerale

Una dintre cele mai frumoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara este, poate, şi una dintre cele mai puţin cunoscute: rezervaţia Boholt. Peisajul este splendid şi zeci de hunedoreni vin zilnic aici, ca să-şi umple bidoanele cu apă minerală. Însă nici măcar localnicii nu ştiu că satul lor adăposteşte o comoară: o mică rezervaţie naturală de interes naţional.

La limita sudică a munţilor Apuseni o localitate mică, pierdută printre dealuri, începe să devină tot mai cunoscută. Satul Boholt, din comuna Şoimuş, pe care bunul Dumnezeu l-a dăruit cu frumuseţe, dar şi cu o bogăţie vie, izvorâtă din adâncuri: apele minerale. Site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara informează că rezervaţia Boholt este o arie protejată de interes naţional, deşi se întinde pe o suprafaţă restrânsă, de numai un hectar. Zona a fost declarată iniţial rezervaţie pentru protecţia izvoarelor de apă minerală din zonă. În prezent, obiectul protecţiei s-a restrâns doar la un sector scurt de chei de pe Valea Teiului (care include şi Valea Pietroasa), cu aspect de canion, mărginit de vegetaţie forestieră, dar şi cu o mulţime de plante termofile, care s-au dezvoltat pe calcare. Sătenii din Boholt, însă, habar n-au că în satul lor există vreo rezervaţie. De aşa ceva, ei n-au auzit niciodată! Ştiu că sunt izvoare cu apă minerală, ba unii au chiar fântâni cu apă minerală, direct în curte, dar de vreo arie protejată nu au ştiut în viaţa lor. Doar tehnicienii agricoli care colindau odinioară văile şi dealurile Boholtului ar putea spune că, da, zona asta este arie protejată. Îşi amintesc cum, în urmă cu mai bine de 20 de ani, când păşunile erau întreţinute şi curăţate ca-n palmă, izvoarele minerale ţâşneau din pământ de peste tot şi te miri unde!

Amintiri din “Epoca de aur”

Tanti Maria Ilie are 72 de ani şi se întâmplă că ştie câte ceva despre apele minerale. A fost unul dintre cei peste 30 de angajaţi ai fabricii de îmbuteliere care funcţiona pe vremuri în Boholt şi care asigura apă minerală pentru tot judeţul Hunedoara. “’Io am lucrat la ape minerale, la îmbuteliere, la încărcat… Lucram pe tri schimburi. Era ş-atunci izvoru’ ăsta care-i acu’ în dunga drumului. Ş-atâtaa am căutat după el!… Că trebuia apă multă, la trei schimburi! Şi uite pe-aişea, prin grădini, am săpat. Este şi aişi, mai sus, un izvor sondat, iar oamenii merg la el, oamenii nu se duc până în sat după apă. Merg acile, că-i mai aproape. Acuma vechea fabrică or stricat-o, ş-or venit nişte patroni. Înainte nu ştiu dacă erau câteva familii din care să nu lucreze unu’ la fabrică, da’ acuma mai au doar câţiva angajaţi. Ţinea şi Băcâia de întreprinderea asta a noastră. Atunci îi spunea 1 Mai. Umpleam sticlele cu mânile şi trebuia să te mişti repede. Puneam 150 de sticle pe grătar şi totul se făşea la schimb, după aia a intrat banda. Eram şase muieri şi care de care vroiam să faşem mai mult! Eram eu şi cu una mai tânără cu v’o doi ani. Ţin minte c-am făcut 34.000 de sticle o dată! În opt ore!”, îşi aminteşte, exclamând încântată, Maria Ilie. Mai mult… tanti Maria nu ştie să ne spună. Ne arată un drumeag prăfuit, Valea Pietroasa, şi ne spune că pe aici s-ar putea să fie izvoare şi tot aici e posibil să fie şi rezervaţia Boholt, de care ea a auzit acum pentru prima oară.

“Schimbarea la faţă” a apelor minerale

Actualul director S.C. Ape Minerale Boholt, Dorin Antonescu, spune că, din 2007 şi până în 2010, fabrica n-a mai funcţionat deloc, iar “Elixir” de Boholt a încetat să mai fie vândută. A fost necesară o investiţie de cinci milioane de euro, pentru ca o marcă nouă să apară pe rafturile magazinelor şi hypermarketurilor din toată ţara: Aqua Sara. Pentru asta, însă, a fost nevoie ca noua conducere să construiască din temelii o nouă clădire. Au modernizat şi au automatizat procesul tehnologic, pentru ca întregul flux de producţie să fie realizat la Boholt. Din cele 34 de posturi care funcţionau aici odată, au mai rămas doar nouă! Nici nu e nevoie de mai mult: cei nouă angajaţi ai companiei reuşesc să se ocupe cu uşurinţă de toate fazele tehnologice: şi de suflarea sticlelor de plastic în preforme, şi de umplerea, sigilarea, etichetarea, “baxarea” şi paletizarea acestora. De fapt, roboţii (liniile tehnologice de ultimă generaţie) fac cam toată treaba. Important a fost că specialiştii sanitar-veterinari şi pentru siguranţa alimentelor au certificat că apele de la Boholt au proprietăţi benefice şi curative. De aici încolo, e doar o chestiune de profesionalism în marketing.

Apă minerală, gratis

Ape Minerale Boholt nu se va opri aici, susţine Dorin Antonescu, care a fost director şi la vechea fabrică. Compania are în derulare o nouă investiţie de 9,5 sau 10 milioane de euro, în condiţiile în care reprezentanţii societăţii susţin că vor îmbutelia apă dintr-un izvor considerat “unul dintre cele mai bune din Europa”. Vreme de patru ani au făcut teste, au omologat izvorul şi au concesionat terenul pentru fabrica de îmbuteliere a apei plate. Reprezentaţii S.C. Ape Minerale Boholt spun că apele de aici, provenite din izvoare de mare adâncime, sunt unele dintre cele mai potrivite pentru consum, datorită conţinutului aproape perfect echilibrat de minerale (calciu şi magneziu). Pe de altă parte, hunedorenii care nu vor să mai dea bani de flacoanele de apă vin până la Boholt cu bidoane sau cu portbagajul plin de PET-uri goale, pe care le umplu cu apă de la izvorul din centrul satului. Spun că apa e bună, că sunt mulţumiţi şi că nu au de gând să plătească pentru ape aduse de cine ştie unde, când pot să-şi umple bidoanele gratis de la izvorul din sat. Cum că ar fi pe aici vreo rezervaţie… nici ei nu ştiu nimic. Autorităţile, în schimb, cunosc existenţa ariei protejate de la Boholt, dar precizează că e vorba despre o rezervaţie naturală supusă protecţiei şi… cam atât. Faptul că nu este cunoscută sau exploatată turistic nu e, neapărat, o problemă, pentru că – spun specialiştii, scopul înfiinţării unei arii protejate nu este exploatarea, ci conservarea ei. Cu toate acestea, în ultimii ani în Bolholt au fost ridicate mai multe case de vacanţă şi s-au deschis chiar şi pensiuni. Cine va avea ideea de a deschide aici o afacere conexă turismului, s-ar putea ca în viitor să aibă de câştigat. De altfel, rezervaţia naturală figurează ca obiectiv turistic de vizitat, inclusiv pe harta pe care o pune la dispoziţie Consiliul Judeţean Hunedoara, în pagina de Internet a instituţiei.

42 de rezervaţii naturale în judeţ

În prezent, rezervaţia naturală Boholt nu are custode, aşa cum ar trebui, iar autorităţile locale afirmă că acest lucru se întâmplă pentru că nimeni nu a făcut o cerere, pentru conservarea ariei protejate. Legea prevede că pot fi custozi persoanele fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, printr-o convenţie de custodie. Legea precizează că ariile protejate sunt împărţite, în funcţie de importanţa lor, în patru categorii. Astfel, în primul rând sunt ariile naturale protejate, de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale. Cea de-a doua categorie, ariile de interes internaţional, includ situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională şi rezervaţii ale biosferei. Ariile protejate de interes comunitar, sau siturile “Natura 2000”, sunt situri de importanţă locală, arii speciale de conservare şi arii de protecţie specială avifaunistică. Şi, nu în ultimul rând, ariile de interes judeţean sau local sunt stabilite numai pe domeniul unităţilor administrativ teritoriale. Pe teritoriul judeţului Hunedoara există două parcuri naţionale, un parc natural, 42 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional şi 20 de situri de interes comunitar, propuse pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000.