Devoratorul de gazete. Negreşit!

Articolul a fost vizualizat de 5,117 ori

“Specialiştii le-au prezentat copiilor o poveste interesantă despre ceea ce se petrecea pe vremuri în ternele romane de la Micia”, scrie Raluca Polmolea, în Servus Hunedoara. O fi fost grea latina, grea şi istoria, dar atâta lucru mai ţin şi eu minte: este vorba despre termele romane (adică băile romane), nu despre “terne”. Ternă este vremea de afară, tern este şi noul site Servus Hunedoara (ştiu că sunt rău, dar cred că v-aţi obişnuit deja cu asta), în schimb, “ternele romane” nu are sens. TERN, TERNĂ, terni, terne, adj. (Livr.) Fără luciu, şters, spălăcit; fig. fără relief, fără culoare; mohorât, monoton. – Din fr. terne.

ternele romane

Mai nou, dacă vrei să scoţi în evidenţă o ştire de pe site-ul tău de ştiri, trebuie să o publici de mai multe ori sau să faci în aşa fel încât să apară cel puţin de două ori în primul ecran (adică ceea ce se vede pe prima pagină a site-ului tău, fără să “derulezi”, adică fără să te foloseşti de rotiţa mouse-ului). Aşa procedează cei de la HunedoaraMea.ro, deci trebuie să fie un nou trend. Sper să nu-l urmeze şi alţii!

stire importanta

Rămânem pe site-ul HunedoaraMea.ro, pentru un articol semnat de Hannelore Acârnulesei-Petrovai şi intitulat “Obezitatea, un subiect tabu în România. Efectul subtil al stigmei: dificultatea mărturisirii – Jurnal de proiect”. Stigma este, conform Dexonline.ro, “Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roşie lângă corpusculul bazal, care serveşte la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită”. Probabil că autoarea s-a gândit la “stigmat” (Urmă lăsată de ceva; spec. urmă ruşinoasă, semn dezonorant. Marcă, ştampilă, semn care se aplica (cu ajutorul unui fier roşu) pe corpul sclavilor sau al delincvenţilor. Pată de murdărie. 2. (Bot.) Partea superioară a pistilului, pe care se prinde şi încolţeşte polenul. 3. Fiecare dintre cele două deschizături ale traheilor, aşezate pe părţile laterale ale corpului unor insecte, miriapode etc.), dar a vrut să folosească o formă mai puţin… folosită a cuvântului. Şi e puţin folosită pentru că înseamnă cu totul altceva. Una e stigma, alta, stigmatul. Dar ne place să ne dăm deştepţi. Ştiu, că doar şi mie-mi place!

stigma

“Un hunedorean, implicat în escrocherii cu maşini de lux închiriate din străinătate, ridicat de mascaţi”, scrie Mihaela Tămaş, în Servus Hunedoara. Numai că în tot articolul nu am găsit nici măcar o referire la hunedoreanul implicat în escrocherii, nici măcar “tradiţionalele” iniţiale pe care ziariştii le mai iau din comunicatele date de poliţie. “Maşinile, vândute în ţară la preţuri de dumpping”, mai scrie autoarea. Dumping se scrie cu un singur “p”, vine de la verbul “to dump”.

dumpping

dumping

Am găsit în cutia poştală un fluturaş de la o firmă de catering din Hunedoara. Mi s-a părut interesant că îşi fac reclamă anunţând că restaurantul este situat lângă SexShop.

home food langa sex shop

Şi sloganul mi se pare interesant: “Mancâre ca şi acasă!”. Nu ca acasă, nici ca la mama acasă, ci “ca şi acasă”. Şi nu mâncare, ci “mancâre”, un cuvânt nou pentru mine. Probabil că în felul ăsta nu pot fi daţi în judecată pentru că nu au oferit ceea ce au promis, pentru că nu au promis mâncare, ci… mancâre. Sau poate că nu au avut bani de un corector. Dragilor, data viitoare puteţi apela cu încredere la serviciile mele, le ofer gratuit – prefer să fac asta decât să mai văd astfel de greşeli.

mancare

La o plimbare prin Hunedoara, am dat peste următoarea plăcuţă: “Păstraţi apele curate! Direcţia Apelor Mureş”, pe care cineva a scris: “Amenajaţi albia apei!!!”. Nu ştiu cine ce responsabilitate are, ce ştiu este că apa, aşa cum puteţi vedea, era plină de PET-uri aruncate de oameni lipsiţi de bun simţ. Şi cei care ar trebui să cureţe râul Cerna se ceartă în “bileţele”… Las’, că mai sunt doar unsprezece luni şi o să fie iarăşi “Let’s do it, Romania!” şi se curăţă el.

apele

Tot în Hunedoara am găsit o clădire veche pe care scrie, probabil de câteva zeci de ani, “Cismarie”. Sigur că “artistul” a vrut să scrie “Cizmărie”, dar nu a avut diacritice şi nu era sigur dacă la oraş încălţările la care se gândea el se numesc CIZME sau CISME.

cismarie

“O clujeană este convinsă că terapia cu iepuri îi ajută pe unii bolnavi (FOTO)”, informează CityNews Hunedoara. O clujeană sau o clujeancă?

clujeana

Ne întoarcem puţin la articolul despre obezitate semnat de Hannelore Acârnulesei-Petrovai, pentru că am observat că a folosit cuvântul “stigma” de nu mai puţin de patru ori în articol, deci de cinci ori în total. “Iar stigma e atât de mare încât cei care suferă din cauza ei nu recunosc. Şi se învârtesc în cercul vicios despre care spuneam mai sus, fără să găsească vreo portiţă de ieşire. […] Şi această concluzie duce la acelaşi răspuns. Stigma. Dacă oamenii nu s-ar simţi stigmatizaţi, nu ar avea de ce să mintă”. Stigma în sus, stigma în jos!

“Un erou printre noi. Pompierul Claudiu Palimariu a primit diploma campaniei «Premianţii fărăă premii»”, scrie HunedoaraMea. Fărăă premii, fărăă număăr!

fara premii

Raluca Polmolea a scris, în Servus Hunedoara, un articol cu titlul: “Ceainăria de pe lac – «readusă la viaţă» de fotografii hunedoreni”. Nu am înţeles de ce a pus liniuţă în loc de virgulă şi de ce sintagma “readusă la viaţă” a trebuit pusă între ghilimele, dar poate sunt eu cu mintea-n concediu…
“În urmă cu mulţi ani pe lacul din Parcul Dendrologic din Simeria era amenajat un loc special şi feeric, unde iubitorii de naturăşi linişte puteau savura în tihnă un ceai revigorant în cele mai inovative şi secrete combinaţii de plante” – aşa începe articolul. Cred că “naturăşi” este un nou cuvânt; îmi place că aproape în fiecare săptămână descopăr câte un cuvânt nemaiîntâlnit. Vă mulţumesc, dragi ziarişti!

ceainaria

naturasi

“Alternativele educaţionale reprezintă o abordare diferită a sistemului de învăţământ”, ne informează Loredana Goangă, în Mesagerul Hunedorean. Am răsuflat uşurat, eu credeam că alternativele reprezintă aceeaşi abordare! De parcă alternativă nu fix asta ar însemna, ALTCEVA, abordare diferită! (“Posibilitate de a alege între două soluţii, între două situaţii etc. care se exclud. Relaţie între două judecăţi în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă”).

alternativele

Până săptămâna viitoare, dragi ziarişti, faceţi bine şi corectaţi, că eu am forţe proaspete şi chef de criticat şi, ce credeţi?, nu plec nicăieri!

Tags: ,

About Chioru' Corectoru'