Brădenii suportă iarăşi frigul

Articolul a fost vizualizat de 1,584 ori

Cei peste 13.000 de locuitori ai municipiului Brad îndură, din nou, frigul. Primăria a ratat un parteneriat cu o firmă străină, iar acum este nevoită să apeleze din nou la ajutorul Guvernului, sprijin care şi de data aceasta se lasă aşteptat.

Brădenii sunt, din nou, chinuiţi de frig, zi şi noapte, în apartamentele lor

Brădenii sunt, din nou, chinuiţi de frig, zi şi noapte, în apartamentele lor

În Brad încă nu se furnizează căldură. Localnicii spun că au avut noroc cu vremea caldă din octombrie şi prima jumătate a lui noiembrie, dar se tem că vor fi din nou nevoiţi să doarmă la temperaturi de 10 grade Celsius în case. Primăria a cerut, mai întâi, păcură cu titlu gratuit de la Rezervele de Stat pentru centrala termică a oraşului. A fost refuzată. Apoi, edilii au solicitat păcură sub formă de împrumut. Nici de data aceasta n-au avut succes. Asta şi pentru că municipalitatea mai are de returnat Rezervelor de stat peste 1.500 de tone de păcură din împrumuturile făcute în ultimele două ierni. “Nu avem căldură şi nici nu cred că vom avea până când Guvernul nu ne va ajuta cu bani pentru re-echilibrarea bugetului local. Noi am cerut 9 milioane de lei, urma ca problema să fie discutată în şedinţa de săptămâna trecută (14 noiembrie – n.r.), dar n-a mai intrat pe ordinea de zi. Avem un contract de furnizare păcură cu Administraţia Rezervelor de Stat, însă ni se cere să plătim păcura la momentul ridicării. Noi am cerut să fim lăsaţi să plătim în termen de 30 de zile, dar am fost refuzaţi”, spune viceprimarul Bradului, Aurel Circo.

“Am pierdut doi ani”

Cu doi ani în urmă, Primăria Brad a încercat să aplice o altă soluţie care să ducă la eliminarea problemelor cu căldura. An de an, săptămâni la rând, brădenii stau în frig din cauză că oraşul nu este conectat la reţeaua de distribuţie a gazului metan, iar centrala termică, după ce că este depăşită fizic şi moral, este amplasată la 7 kilometri distanţă de urbe, pierderile de căldură pe reţea fiind considerabile. “Am avansat ideea unei centrale pe bio-masă, care să producă în co-generare, căldură şi curent electric. Era vorba de o investiţie de 14 milioane de euro, care ar fi urmat să fie acoperită din fonduri europene, dar şi din credite contractate de un partener din Austria. Mai aveam şi oferta unei firme din Bucureşti, dar am mers pe mâna austriecilor, deoarece ei ne promiseseră o soluţie provizorie pentru iarna imediat următoare şi o durată de execuţie a lucrării de doar şase luni. Noi nu am reuşit să facem rost de fondurile europene, ei nu au reuşit să ia creditele bancare de care aveau nevoie. Uite-aşa, am pierdut doi ani, din păcate”, adaugă Aurel Circo.

Cea mai scumpă gigacalorie din ţară

În 2004, tot cu ajutor guvernamental, Primăria Brad a reuşit să modernizeze centrala termică a oraşului, care funcţionează încă din 1937, şi să o transforme din centrală pe bază de cărbune în centrală pe bază de păcură. Pe atunci, păcura costa 0,6 lei kilogramul. În 2006, păcura a devenit “combustibil accizabil” şi marfă cotată la bursă. Acum păcura costă de cel puţin cinci ori mai mult decât în urmă cu 9 ani. Aşa se face că, în acest moment, gigacaloria produsă în centrala termică de la Brad costă nici mai mult nici mai puţin de 977 de lei. Din această sumă, 30 la sută este suportată direct de către beneficiarii casnici, restul fiind acoperit din bugetul local. Chiar dacă ar avea, la acest moment, căldură în calorifere, brădenii ar fi nevoiţi să achite facturi foarte mari la întreţinere, pe timp de iarnă. Pentru încălzirea unui apartament cu trei camere, vreme de o lună, e nevoie de cel puţin o gigacalorie şi jumătate. Aşa că doar căldura ar costa, într-un asemenea caz, 450 de lei. Problema este însă că şi instalaţia de distribuţie are pierderi mari.

Opt variante

Viceprimarul Aurel Circo spune că speră ca în această săptămână Guvernul să găsească o soluţie legală şi urgentă pentru sprijinirea Primăriei Brad cu banii necesari procurării de păcură. “La ora la care discutăm, domnul primar Florin Cazacu este la Bucureşti tocmai pentru această problemă. Nu ştiu când şi sub ce formă va ieşi o hotărâre de guvern care să ne ajute”. Aurel Circo mai spune că Primăria a renunţat la orice intenţie de a mai continua colaborarea cu firma austriacă, iar acum se fac demersuri pentru alegerea unui alt partener privat care să investească în sistemul de termoficare al oraşului. “Până la finele acestei săptămâni, vom cere oferte de la opt investitori care s-au arătat interesaţi de un parteneriat cu noi. Cred că ar fi de dorit să avem primele lor oferte până la 20 decembrie, după care să începem cu ei un dialog competitiv, astfel încât să putem alege cea mai bună variantă. Durata de execuţie a lucrării este un criteriu important, însă cine vine şi-mi spune mie că o asemenea lucrare se poate face în doar trei sau patru luni îmi va părea suspect. Sunt şi eu inginer, lucrez în administraţie din 2000 şi ştiu particularităţile problemei în oraş. Ne dorim o centrală care să producă, în co-generare, agent termic şi energie electrică. Facem tot posibilul ca ea să fie gata până în iarna anului viitor”, adaugă viceprimarul oraşului Brad.

About Ciprian Iancu