De dragul animalelor sălbatice, autostrada Lugoj – Deva intră sub pământ

Articolul a fost vizualizat de 2,480 ori

Consultantul desemnat de CNADNR pentru refacerea raportului privind impactul de mediu al autostrăzii Lugoj – Deva propune beneficiarului mai multe soluţii care să împace organizaţiile de mediu care au blocat, la un moment dat, finanţarea proiectului. 

Pentru a-i mulţumi pe ecologişti, autostrada spre Lugoj ar trebui să intre prin tuneluri săpate pe sub dealurile din zona Holdea – Coşeviţa

Pentru a-i mulţumi pe ecologişti, autostrada spre Lugoj ar trebui să intre prin tuneluri săpate pe sub dealurile din zona Holdea – Coşeviţa

Printre propunerile consultantului se numără construirea de tuneluri de autostradă în zona Holdea (judeţul Hunedoara) – Coşeviţa şi Coşava (judeţul Timiş), prelungirea cu sute de metri a unor viaducte existente în vechiul proiect şi ridicarea de ecoducte de tip “pod verde”, pentru animale, late de zeci de metri. Totuşi, ONG-iştii nu sunt mulţumiţi şi formulează o serie de obiecţii. Până la finele anului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) ar trebui să se pronunţe asupra raportului refăcut. Fără acceptul instituţiei amintite, lucrările de construcţie nu pot începe.

Ecologiştii spun că în zona de vest a judeţului Hunedoara, la limita cu Timişul, se află singurul coridor ecologic dintre Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali (via Poiana Ruscă). Prin această zonă trec deja două şosele intens circulate, de la Ilia spre Arad şi de la Săcămaş spre Lugoj.

Apariţia unei autostrăzi care să nu ofere soluţii de traversare animalelor sălbatice ar fi provocat un dezastru, după cum spun cei de la World Wild Fund (WWF) şi nu numai ei. Pentru că proiectul iniţial nu avea prevăzute asemenea soluţii, în 2011 Comisia Europeană suspendase finanţarea întregului proiect, în lungime de aproape 98 de kilometri.

CNADNR a dispus refacerea raportului privind impactul de mediu, lucru de care s-a ocupat, în urma unei licitaţii, firma Drum Proiect din Bucureşti. Luna trecută, aceasta a finalizat noul studiu şi l-a supus dezbaterii publice.

Poduri verzi pentru sălbăticiuni

“WWF România susţine dezvoltarea infrastructurii în România, însă numai cu condiţia ca studii de mediu temeinice şi profesionist realizate să stea la baza lucrărilor. Construirea autostrăzii Lugoj – Deva în lipsa acestui tip de studii poate duce la dispariţia lentă a populaţiei de urs şi afectarea gravă a populaţiilor de căprior, râs sau jder în Munţii Apuseni. Vrem ca autorităţile să se arate mai responsabile atunci când planifică autostrăzi şi să înţeleagă importanţa păstrării coridorului ecologic dintre Apuseni şi Carpaţii Meridionali”, se arăta într-un comunicat al organizaţiei amintite, emis cu câteva luni în urmă.

Punctul forte al argumentaţiei ecologiştilor, când s-a pus problema lipsei soluţiilor de traversare a autostrăzii pentru animale, a fost ursul carpatin, specie protejată la nivel european. Chiar dacă localnicii din Holdea, sau Coşeviţa, spun că n-au mai văzut urmă de urs prin zonă de zeci de ani, argumentul siguranţei rutiere (nu e deloc plăcut să te trezeşti cu o căprioară în faţă, la 130 de km/h, de exemplu) convinge şi persoanele total indiferente la problemele de mediu.

Pentru a crea puncte de trecere, consultantul desemnat de CNADNR propune ca în zona dintre Coşava şi Holdea să apară pe traseul autostrăzii două tuneluri, unul de 380 de metri, altul de 530 de metri, unite printr-un viaduct. Astfel, în zona deluroasă dintre cele două localităţi, autostrada ar trece şi pe sub pământ, iar pe deasupra ar rămâne loc suficient pentru animalele sălbatice.

În aceeaşi zonă deluroasă de la limita dintre Hunedoara şi Timiş două viaducte proiectate ar trebui prelungite, lucru propus şi de Drum Proiect, unul cu 100 de metri, altul cu 300 de metri. De asemenea, consultantul mai propune şi ridicarea a trei structuri de tip “green bridge”, pe care să treacă animalele, două dintre ele urmând să aibă o lăţime minimă de 80 de metri, iar unul, de 40 de metri.

Acestea ar urma să se afle pe raza comunelor Lăpugiu şi Dobra. Surse neoficiale din rândul proiectanţilor spun că noile soluţii propuse nu au fost evaluate din punctul de vedere al costurilor, iar CNADNR nu ne-a răspuns, deocamdată, la întrebările adresate pe această temă.

Ecologiştii spun: “Tot nu e bine”

După ce Drum Proiect a prezentat propunerile de modificare a proiectului autostrăzii Lugoj – Deva, ecologiştii de la GreenLight şi WWF România au concluzionat că noul raport are lacune serioase şi au depus la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului o listă destul de lungă cu obiecţii. Pe scurt, ei cer prelungirea unui viaduct cu 340 de metri şi nu cu 100, aşa cum e prevăzut în noul proiect, construirea unui viaduct nou de 300 de metri lungime şi cu o înălţime minimă de 10 metri şi modificarea dimensiunilor pentru 12 poduri şi 46 de podeţe casetate, ultima solicitare amintită, spun reprezentanţii celor două ONG-uri, urmând să implice costuri minime. Printre altele, cele două organizaţii mai atrag atenţia şi asupra faptului că pe zona coridorului ecologic va trebui interzisă iluminarea nocturnă a şantierelor, dar şi că se impune o monitorizare ulterioară a traficului animalelor afectată de apariţia autostrăzii.

Atât GreenLight cât şi WWF România susţin însă cu tărie soluţia construirii celor două tuneluri legate de un viaduct în zona Coşava – Coşeviţa – Holdea, propusă de Drum Proiect.
Pentru problemele de pe loturile 2, 3 şi 4 ale autostrăzii, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ar urma să se pronunţe până la finele acestui an. Ministerul Fondurilor Europene a emis însă, din 6 decembrie, cererea de finanţare a lucrărilor. Proiectul are o valoare totală de 540 de milioane de euro, din care 400 de milioane provin din fonduri europene nerambursabile.

“Bucăţi” de autostradă inaugurate astăzi

Autostrada Lugoj – Deva ar urma să aibă aproape 98 de kilometri lungime. Primul lot, cel dintre Şanoviţa şi Dumbrava este gata, iar inaugurarea sa a fost anunţată pentru astăzi (joi, 19 decembrie), însă la un moment dat au apărut informaţii despre o posibilă amânare a momentului pentru săptămâna viitoare. Lotul 1 are o lungime de 27 de kilometri, însă doar 17 sunt utili, din cauză că lotul 2 de la Lugoj spre Timişoara nu este gata. Aşa se face că legătura spre şi dinspre Timişoara se va putea face, conform presei locale din Banat, prin Belinţ, apoi pe A6, până pe centura Lugojului.

Tot pentru astăzi a fost anunţată şi inaugurarea a trei tronsoane de pe autostrada Orăştie – Sibiu (loturile 1, 2 şi 4). Astfel, de la finele acestei săptămâni, se va putea circula neîntrerupt pe 90 de kilometri de autostradă, între Deva şi Cunţa (la ieşirea din Sebeş spre Sibiu). De la Cunţa, traficul va fi deviat tot pe DN 1 (suprapus aici cu DN 7) până la Sălişte, de unde participanţii pot urca din nou pe autostradă (lotul 4), apoi pe centura de ocolire a Sibiului. Situaţia apare din cauza unor probleme majore de proiectare şi execuţie pe lotul 3 al autostrăzii Orăştie – Sibiu, iar aici lucrările vor mai dura până la finele anului viitor.

About Ciprian Iancu