Statistica demonstrează efectele pozitive ale autostrăzii

Articolul a fost vizualizat de 1,674 ori

Evidenţele Serviciului de Poliţie Rutieră din cadrul IPJ Hunedoara confirmă încă o dată utilitatea şoselei de mare viteză ce tranzitează judeţul. “Jumătatea” de autostradă hunedoreană dată în folosinţă cu şapte luni în urmă a salvat zeci de vieţi. Lipsa celeilalte “jumătăţi” de autostradă, aflată la stadiul incipient al lucrărilor, pune în pericol mii de vieţi, în fiecare zi. Mai rău, nici nu a început construcţia efectivă, dar au început să apară fel de fel de obstacole.

A1 Deva – Orăştie a diminuat simţitor numărul accidentaţilor şi amendaţilor de pe vechiul drum naţional

A1 Deva – Orăştie a diminuat simţitor numărul accidentaţilor şi amendaţilor de pe vechiul drum naţionals

Autostrada Deva – Orăştie pleacă, practic, de la Şoimuş şi merge până la Aurel Vlaicu, aproape de limita cu judeţul Alba, “dublând” vechiul, aglomeratul şi depăşitul DN7.
Niciun accident grav pe autostradă

REPLICA a solicitat Serviciului de Poliţie Rutieră al IPJ o serie de date comparative iar diferenţele în ceea ce priveşte numărul accidentelor, morţilor şi răniţilor sunt foarte mari. La fel se întâmplă şi în cazul amenzilor pentru viteză aplicate între localităţile tranzitate de DN 7, porţiuni pe care şoferii îşi pierd răbdarea şi calcă acceleraţia prea mult. De la 1 iunie 2013, când întregul tronson de autostradă a fost dat în folosinţă, pe A1 Deva – Orăştie s-au înregistrat doar două accidente rutiere. Unul, de fapt, poate fi numit “eveniment rutier”, pentru că nu s-a soldat decât cu pagube materiale, iar în celălalt caz a fost vorba de un accident cu patru răniţi petrecut pe o bretea a nodului rutier de la Simeria Veche. În aceeaşi perioadă pe DN 7 au fost înregistrate 17 accidente, soldate cu 7 răniţi grav şi 25 de răniţi uşor. Numărul lor este mult mai mic decât în perioada 1 iunie 2012 – 1 februarie 2013, când tronsonul de autostradă amintit nu era finalizat. În acest interval, pe DN 7, între Deva şi Aurel Vlaicu două persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere, nouă au fost rănite grav şi 33 rănite uşor. Numărul accidentelor înregistrate pe parcursul a şapte luni, pe DN 7, când autostrada nu era dată în folosinţă, a fost de 37, de două ori mai mare.

Amenzi mai puţine

Autostrada de la Aurel Vlaicu până la Şoimuş a diminuat şi numărul amenzilor aplicate de poliţiştii rutieri pe DN 7. Ne referim doar la depăşirile limitelor de viteză şi alte abateri în trafic înregistrate în afara localităţilor tranzitate de drumul naţional (Deva, Simeria, Spini şi Orăştie). Când autostrada nu era funcţională, de la 1 iunie 2012 la 1 februarie 2013, pe DN 7, 348 de şoferi se alegeau cu amenzi. În acelaşi interval, dar între anii 2013 şi 2014, pe acelaşi drum, numărul amenzilor pentru asemenea contravenţii a scăzut la 286. În cele şapte luni de “funcţionare”, pe porţiunea de autostradă de la Şoimuş la Aurel Vlaicu, au fost depistaţi cu viteze prea mari 29 de şoferi. Primul “sfert” de autostradă a devenit utilizabil încă din decembrie 2012, însă faptul că ducea doar de la Şoimuş la Simeria Veche îl făcea prea puţin atractiv pentru şoferii care tranzitau judeţul. După 1 iunie 2013, când şi celălalt “sfert”, de la Simeria Veche la Aurel Vlaicu, a fost gata, lucrurile au început să se schimbe.

În doar câteva săptămâni, 60 la sută din traficul de pe DN 7 s-a mutat pe autostradă. Pe A1, de la Aurel Vlaicu ajungi la Şoimuş în 15 minute. Pe DN7, chiar şi aşa, cu un trafic mai “rarefiat”, nu prea ai cum să parcurgi distanţa în mai puţin de 45 de minute, dacă vrei să nu rişti o amendă.

Zona aglomerată nu dispare, se mută

Comisarul – şef Dan Micu, şeful Serviciului de Poliţie Rutieră din cadrul IPJ Hunedoara, spune că diminuarea numărului accidentelor de pe DN 7 se încadrează oarecum în trendul general al judeţului din ultimii ani, însă recunoaşte că tendinţa este accentuată de apariţia autostrăzii. Pe de altă parte, numărul încă ridicat al accidentelor de pe DN 7 se datorează şi faptului că porţiunea de drum naţional dintre Deva şi Orăştie încă este folosită de tot traficul care vine din jumătatea de sud a judeţului, dar şi din judeţele Gorj şi Caraş-Severin, trafic care nu are altă variantă pentru a ajunge pe autostradă.

Dan Micu atrage însă atenţia asupra altui aspect: până la inaugurarea tronsonului de autostradă Deva – Orăştie, porţiunea din DN7 cuprinsă între cele două localităţi înregistra una dintre cele mai ridicate valori de trafic din ţară: între 30.000 şi 40.000 de vehicule într-un interval de 24 de ore, dar aglomeraţia nu dispare, ci se mută spre Vest.

“Acum se încarcă traficul pe autostradă la Cunţa, Sebeş şi Simeria Veche, după care se descarcă brusc la Şoimuş. O parte din vehicule se întorc spre Deva, însă cea mai mare parte îşi continuă drumul spre Vest. Traficul se mai rarefiază la Săcămaş, unde o parte dintre vehicule merg spre Timişoara, celelalte îşi continuă drumul spre Arad şi Nădlac. Avem deja o problemă cu porţiunea din DN 7 cuprinsă între Veţel şi Săcămaş. Aici valorile de trafic tind să le atingă pe cele pe care le aveam până nu demult între Deva şi Orăştie. Trebuie făcut ceva mai ales în ce priveşte soluţia provizorie de conexiune cu autostrada aplicată pe DN 7, la ieşirea din Deva spre Mintia, soluţie ce tinde să devină permanentă (două giraţii, pe un drum naţional extrem de aglomerat – n.r.)”.

Încă doi ani pentru autostrada spre Timişoara

Conform datelor comunicate de presa centrală, hunedorenii vor mai avea de aşteptat cel puţin doi ani până să poată ajunge, pe autostradă, până la Timişoara. Nu hunedorenii sunt însă cei mai încercaţi, ci şoferii care vin dinspre est şi încearcă să ajungă la graniţa vestică a României, obosiţi şi tracasaţi de ceea ce înseamnă trafic rutier în ţara noastră. Din cele două loturi ale tronsonului de autostradă Timişoara – Lugoj doar unul este gata. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în ce priveşte cele patru loturi ale tronsonului dintre Lugoj şi Deva: doar lotul Lugoj – Dumbrava este finalizat şi numai jumătate din acesta este utilizabil traficului de tranzit spre Timişoara. Celelalte trei loturi sunt la faza incipientă a construcţiilor. Lucrările trebuiau demarate în 2010, dar, din cauză că proiectul iniţial nu prevedea soluţii de traversare pentru animalele sălbatice în zona dintre Coşava (jud. Timiş) şi Holdea (jud. Hunedoara), organizaţiile de mediu au avut câştig de cauză în faţa instituţiilor Uniunii Europene, care au suspendat finanţarea, pentru câteva luni bune. Întârzierea lucrărilor a fost încurajată şi de faptul că procedurile de licitaţie pentru atribuirea lucrărilor au durat aproape un an. După toate aceste decalaje, cel puţin pe tronsonul 4, Ilia – Deva, mai apare un obstacol: o fostă pivniţă a sătenilor din Şoimuş, sălbăticită între timp, a devenit adăpost pentru o specie rară de lilieci. Pe hârtie, pivniţa – adăpost nu se afla pe traseul viitoarei porţiuni de autostradă.

În realitate, când s-au apucat de măsurat şi delimitat, constructorii au constatat că, dacă ar fi respectat proiectul, ar fi însemnat să taseze material de umplutură pentru terasament peste ceea ce ar putea fi o mică rezervaţie naturală. Directorul Executiv al Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, Georgeta Barabaş, declară însă că situaţia, tipic românească, trebuie rezolvată în interesul cetăţeanului: “Consider că omul este cea mai importantă specie din Univers. Punctul respectiv nu se regăseşte pe lista ariilor protejate din judeţul Hunedoara. ANPM este instituţia care trebuie să se pronunţe în această problemă, nu noi. Totuşi, ca specialist, consider că este posibilă o soluţie de mutare a acelor lilieci. Apoi, ca om, consider că, dacă mai multe familii din Şoimuş au fost deja despăgubite şi urmează să fie strămutate, putem găsi o soluţie să mutăm şi acei lilieci. Ar fi chiar culmea să se discute acum despre o schimbare de traseu a autostrăzii”.

About Ciprian Iancu