Lungul drum al zimbrilor către libertate

Eveniment istoric în Carpaţii României: s-a făcut un pas decisiv în proiectul de resălbăticire a Europei, unul dintre cele mai mari ale celebrei WWF care vizează reintroducerea zimbrului în libertate, în munţi. 17 zimbri au ajuns sâmbătă din Italia, Germania şi Suedia şi au fost eliberaţi la Armeniş, în Munţii Ţarcu. Conducătoarea grupului este însă Romaniţa, “transferată” din Rezervaţia Slivuţ, din Ţara Haţegului. Aceştia vor fi primii zimbri care trăiesc în sălbăticie, în Carpaţii Meridionali, din secolul XVlll încoace.

Tirurile cu zimbri au ajuns în zorii zilei de 17 mai în Ţara Haţegului. Directorul WWF România, Magor Csobi, spune că este cel mai mare transport de zimbri din istoria Europei, primul la o scară atât de mare. Mobilizarea de forţe este impresionantă: zeci de oameni – reprezentanţii WWF, pădurari, studenţi şi medici veterinari – s-au asigurat că totul merge strună. De la Slivuţ, trebuie luată Romaniţa, viitoarea şefă a turmei Armeniş, şi lăsată în loc o femelă tânără adusă din Germania, pe nume Spider Woman. Spre ţarcul zimbrilor, pornesc doar câţiva oameni. Totul se face în mare linişte pentru a nu speria cei 13 zimbri din rezervaţie: “În acest moment moment, acolo sunt doar medicii veterinari pentru că vrem să avem acolo foarte multă linişte ca să nu speriem celelalte exemplare, să se poată face tranchilizarea. Toată lumea va fi la distanţă – camionul este pregătit pentru ca, imediat după adormirea exemplarului românesc, să fie coborâtă Spider Woman”, spune Alexandru Bulacu, de la WWF, ajuns şef de convoi. Doar când se primeşte – prin staţie – confirmarea că Romaniţa a căzut, tirul cu zimbri pleacă către ţarc însoţit de alţi câţiva oameni din echipă şi o parte din jurnalişti, printre care şi celebrul fotograf wildlife, Silviu Matei, de la National Geographic. Evenimentul este “acoperit” de presă de pe tot continentul, publicaţii mari precum The Guardian, dar mulţi aşteaptă zimbri la Armeniş. Săptămânalul “Replica” este singura publicaţie locală prezentă la Haţeg. “Este un proiect foarte important, cel mai mare de acest gen din Europa, de resălbăticire a zimbrului. Se va face în zona pilot Plopu-Armeniş, dar ca să fim corecţi, s-a început cu schimbul de femele de la Haţeg. Ideea proiectului este ca, în maxim 20 de ani, să avem peste 300 de zimbri în sălbăticie”, zice Bulacu.

Un vis împlinit

“Orice om care lucrează în domeniul conservării naturii visează la o zi cum a fost 17 mai pentru noi”, scriu cei de la WWF Romania pe pagina lor de facebook. Ajunşi la locul “transferului”, cei implicaţi în proiect s-au apucat să monteze gardurile de protecţie din lemn pentru ca “nemţoaica” să coboare în siguranţă în ţarcul pregătit de pădurarii hunedoreni, direct din tir. Poreclit “Zimbru” de ani de zile, Alexandru Bulacu ne face semn să păstrăm distanţa şi liniştea: “Nici pâsul!”. Specialistul zimbrilor, Joep Van de Vlasakker, urcă să deschidă uşile tirului şi, practic, poate atinge capul zbârlit al zimbroaicei. După un sfert de ceas de aşteptare în mare linişte, specialiştii au decis că e momentul ca Spider Woman să fie “încurajată” să plece din remorca tirului. Speriată, zimbroaica ţâşneşte în ţarc, se opreşte şi adulmecă neliniştită mirosul locului şi al viitorilor tovarăşi de ţarc. Face domol o recunoaştere, apoi se apleacă şi apucă iarba crudă. Pare mulţumită. De dincolo de gard, zimbri haţegani vin în recunoaştere şi întind boturile negre către vecina care pare dintr-o dată extrem de nervoasă că nu poate atinge exemplarele autohtone. Acum toată atenţia se îndreaptă către Romaniţa, tranchilizată şi înconjurată de veterinari. Trebuie cărată, cu prelata, către autotren. Se aude un răcnet: “Every strong man!” Engleza specialistului olandez alternează cu ardeleneasca lui Alexandru Bulacu, dar toţi bărbaţii care trag de corpul greu icnesc omeneşte sub greutatea zimbroaicei. A fost nevoie de mai bine de zece bărbaţi zdraveni care, cu pauze dese, de-abia au cărat-o pe Romaniţa către remorca tirului. “Haideţi mă-ncoace! Încă-o dată!”, strigă un veterinar, altul comandă: “Come on! Ceck her! Let’s go!”.

“Hai liberare”

Mai mulţi medici veterinari au verificat în amănunt sănătatea Romaniţei, zimbrul care, într-un an, îşi va conduce semenii în libertate: “S-a făcut anestezia pentru transfer, i-am făcut medicaţia pentru un an de zile, tot ce înseamnă deparazitare internă şi externă, terapie pentru combaterea stresului, vitamino-terapie. S-a făcut şi examenul ginecologic, este gestantă, s-a făcut chiropodia, adică controlul ongloanelor, s-a făcut tot ce înseamnă examinarea clinică a ochilor, a gurii, a urechilor, a părului. În plus, s-au luat probe de păr şi de sânge pentru a se stabili ADN-ul şi, de asemenea, a fost microcipată”, explică medicul veterinar Constantin Mihăilă. Tot el le explică bărbaţilor cum să urce zimbrul adormit în “cabină”: “Atenţie la picioare, nu o urcăm aşa, cu picioarele, o întoarcem cu capul înainte… aici: trageţi puternic! Când zic stop, toată lumea se opreşte”. Grupul se urneşte greu, prea greu: ”hei, hop! One, two, three…” Un pas, o pauză. Fiecare “hai” e urmat de icneli groase ale celor care trag prelata cu zimbroaica: “Deja borăie!” Anunţă Bulacu şi bărbaţii sar peste trupul animalului care dă semne că: “Se trezeşte! Fugiţi…”, în engleză se strigă: “Close the door”, iar veterinarul decide: “Deja trebuie să şi plece, nu mai staţi nici un minut că se scoală, va avea halucinaţii de la ketamină!”.

Autotrenurile se pregătesc de drum către Armeniş: “Acum e ok, totul a mers foarte bine şi foarte rapid, sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile şi cum a coborât foarte calm Spider Woman, dar şi cum cum s-a făcut încărcarea Romaniţei. Foarte bună treabă au făcut colegii români. Excelent!”, zice olandezul. Şi îngrijitorul zimbrilor de la Haţeg este mulţumit: “După atâta traseu, nopţi şi zile pe drum, o să fie mai greu până se adaptează alături de ceilalţi. Sper să-i placă la Haţeg că noi avem aicea un areal foarte bun pentru specia zimbru şi, după cum vedeţi, pot să mă laud cu exemplare noastre că-s mai frumoase ca ale nemţilor. Eu sper că se va adapta şi că va aduce sânge nou în rezervaţie pentru repopularea speciei în zona noastră”, spune pădurarul Petru Crăciunesc. În jurul orei 9, cele trei tiruri cu zimbri pleacă către Armeniş, în Caraş Severin, locul unde zimbrii vor sta într-o zonă de aclimatizare de aproximativ 15 hectare după care vor fi eliberaţi. În cursul anului viitor o a doua eliberare va avea loc în apropierea satului Poieni, de lângă Haţeg.