Turism eco în Retezat

Articolul a fost vizualizat de 1,769 ori

Asociaţia Rangerilor din România a câştigat un proiect în valoare de 128.000 de euro, bani cu care va instrui 44 de rangeri angajaţi ai parcurilor naţionale şi 15 rangeri voluntari. În plus, proiectul prevede şi activităţi de dezvoltare eco-turistică, conştientizare asupra problemelor cu care se confruntă Parcul Naţional Retezat, dar şi schimburi de experienţă.

Beneficiarii proiectului sunt chiar membrii Asociaţiei Rangerilor din România, administraţiile şi custozii a 22 de arii protejate, artizani, comunităţi locale, elevi şi profesori din România, operatorii turistici, autorităţile locale, dar şi turiştii! Proiectul, intitulat “Convieţuire durabilă om – natură în Retezat Nord şi zonele limitrofe”, este derulat de Asociaţia Rangerilor din România în parteneriat cu Administraţia Parcului Naţional Retezat şi cu Asociaţia Rangerilor din Islanda.

“Câini de pază” pentru arealele protejate

ranger si ciobanCoordonatorul proiectului, Florina Crişan, spune că ideea accesării fondurilor oferite prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG România, a apărut din cauza unor probleme pe care rangerii hunedoreni le-au observat pe parcursul timpului: degradarea stării mediului, eco-turism slab dezvoltat, dar şi o promovare insuficientă. “Obiectivele noastre, în aceste proiecte, sunt sprijinirea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea stării mediului în ariile protejate din România, prin implicarea comunităţii, dar şi prin derularea de parteneriate. O protecţie crescută a biodiversităţii, dar şi dezvoltarea capacităţilor Asociaţiei Rangerilor din România (ARR) şi transformarea persoanelor interesate în «câini de pază» pentru arealele protejate”, explică Florina Crişan.

Aceasta adaugă că, deşi România are un patrimoniu natural şi o biodiversitate remarcabile, rangerii şi biologii observă o deteriorare treptată a stării mediului, chiar şi în ariile protejate. Dacă ar fi protejate corespunzător, parcurile naţionale din România ar putea acţiona ca nişte magneţi pentru dezvoltarea durabilă, iar acest lucru ar aduce beneficii atât naturii, cât şi satelor incluse în ariile protejate sau aflate la limita acestora. “Menţionăm aici doar unul dintre numeroasele exemple de succes în zonele cu parcuri naţionale: Parcul Bayerischer Wald din Germania (PNBW), parc similar cu PNR ca suprafaţă şi geo-morfologie, dar mult mai sărac în biodiverstiate. Acesta a devenit, după înfiinţarea lui, în 1970, catalizatorul turistic pentru ceea ce era, la acea dată, cea mai săracă zonă a Germaniei. Acum prosperitatea locuitorilor zonei este de necontestat, iar numărul rangerilor din parcul german este de şapte ori mai mare decât al celor din Retezat! În plus, rangerii germani sunt instruiţi periodic şi dotaţi cu tot ce e necesar”, adaugă coordonatorul proiectului, Florina Crişan.

Ariile protejate, insuficient susţinute financiar

Rangerii mai spun că, din păcate, deşi România este una dintre ţările cu cel mai spectaculos progres în desemnarea de arii protejate din Europa, protecţia mediului nu este o prioritate financiară a autorităţilor. La această dată, prin implementarea Reţelei Natura 2000, potrivit datelor Ministerului Mediului, circa 20 la sută, adică 47.700 de kilometri pătraţi din suprafaţa ţării, este protejată prin lege. Rangerii hunedoreni spun că situaţia Retezatului nu este singulară. Există în jur de 1.400 de arii protejate, dar doar o mică parte dintre acestea au administratori sau custozi. Spre exemplu, 27 de parcuri naţionale şi naturale, geoparcuri, dar şi Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării” sunt deservite de un număr insuficient de rangeri angajaţi. Aceştia nu au pregătire de specialitate, fiind nevoie de un program de pregătire specific. De asemenea, facultăţile şi universităţile nu au secţii de pregătire a rangerilor, lucru pe care începe să-l suplinească cu succes Fundaţia Pro Park şi ARR, organizaţie recunoscută de Ministerul Mediului ca furnizor de training. În aceste condiţii rangerii hunedoreni spun că ar fi foarte important dacă şi personalul deja existent şi-ar putea dezvolta competenţele prin training-uri periodice.

Care sunt problemele Parcului Naţional Retezat

Administraţia PNR spune că parcul naţional pe care îl reprezintă este insuficient exploatat şi cunoscut, deşi zona este una săracă, iar veniturile obţinute prin practicarea turismului (eco şi agro-turism) sunt reduse şi distribuite inegal. O altă problemă cu care se confruntă Administraţia Parcului Naţional Retezat este poluarea cu deşeuri a zonei Cârnic şi, în special, a Văilor Nucşoara-Sălaş, ceea ce aduce un însemnat prejudiciu de imagine Parcului şi comunităţilor riverane, mai ales că aceasta este una dintre cele mai importante căi de acces în Retezat. Mai mult, lipsa persoanelor instruite să însoţească turiştii în ieşiri de câte o zi în satele dimprejur şi lipsa produselor artizanale şi a suvenirurilor care să poată fi cumpărate de turişti întregesc lista punctelor slabe ale zonei turistice. În plus, în timpul “Festivalului Narciselor” se produce o intensă degradare a ariei protejate de interes naţional “Fânaţele cu narcise” prin ruperea unui număr foarte mare de flori, călcarea în picioare a plantelor, precum şi perturbarea habitatului fluturilor de zi (Papilion machaon, Apatura ilia, Plebejus argus sau Hamearis lucina).

Rangerii din Retezat vor să-i implice pe locuitorii satelor de la poalele masivului în promovarea şi exploatarea corectă a zonei din punct de vedere turistic

Rangerii din Retezat vor să-i implice pe locuitorii satelor de la poalele masivului în promovarea şi exploatarea corectă a zonei din punct de vedere turistic

“Când temeperatura scade sub 18 grade Celsius, mulţi dintre fluturi încetează să zboare şi cad paralizaţi în iarbă. De multe ori un loc banal, cum este o fâneaţă, este o adevărată tabără de fluturi. Prin urmare, este esenţial ca vizitatorii veniţi la Festivalul Narciselor să fie îndrumaţi să se oprească la limita poienii, fără a se aventura în mijlocul acesteia. Rangerii APNR nu au competenţa să aplice legea în afara limitelor PNR, dar, în colaborare cu Primăria Sălaş, şcoala şi localnicii din zonă, instruiţi în prealabil ca rangeri voluntari, pot ajuta la diminuarea efectelor negative asupra speciilor şi habitatului din Fânaţele cu narcise”, explică Claudia Dănău, biolog la Administraţia Parcului Naţional Retezat.

Instruire pentru rangeri şi parteneriate împotriva poluării

În acest scop, Asociaţia Rangerilor va organiza o sesiunie de training intensiv pentru 15 bărbaţi şi femei din comunitatea locală, care vor fi instruiţi ca rangeri voluntari. O altă acţiune vizează sesiuni de training pentru 44 de persoane, rangeri şi custozi arii protejate. Trainingurile se vor desfăşura la Centrul de la Nucşoara, iar aplicaţiile practice, în masivul Retezat. În plus, periodic, în special în sezonul turistic, echipe de două-trei persoane (rangeri şi rangeri voluntari) vor participa la acţiuni de monitorizare în zonele sensibile din punct de vedere al protecţiei mediului: Cârnic, Valea Nucşoarei şi Sălaş, fondul cinegetic 58 Marginea şi Brazi. La acţiune vor participa şi şase rangeri din Islanda. Instituţiile direct interesate de păstrarea unui mediu curat pe tronsonul Ohaba de sub Piatră – Pietrele – Administraţia Parcului Retezat, Primăria Sălaşu de Sus, cabanele Codrin, Cascada şi Lolaia vor constitui grupul de iniţiativă “Aqua clara”, pentru a împiedica poluarea văilor Nucşoara şi Sălaş, iar un poster sub sloganul “E dreptul tău. Acţionează!” va fi distribuit de voluntari în toate satele comunei, pentru a-i informa pe cetăţeni că au dreptul de a-şi spune cuvântul în probleme care-i afectează direct. Nu în ultimul rând, proiectul include realizarea unui album de promovare a Parcului Naţional Retezat, bazat pe colaborarea cu National Geografic. 2.000 de exemplare ale acestui album, format A4, cu 150 de pagini color, vor fi ambasadorii Parcului Naţional Retezat în România şi în lume, iar oferta de materiale promoţionale va fi completată de o broşură cu atracţiile turistice din zonă.

Copiii, invitaţi să adopte un râu

Zece echipe formate din doi-trei copii şi un adult vor fi incluşi, în cadrul acestui proiect, în programul educativ “Adoptă un râu”. Elevi mici de la Şcoala din Sălaş, liceeni, părinţi, bunici, cu toţii vor fi implicaţi în protejarea Văii Sălaşului. Asta deoarece râul care străbate centrul satului, mărginit de sălcii plângătoare, ar fi foarte pitoresc şi ar mări farmecul zonei, dar fiind poluat cu diverse deşeuri, în loc să ajute, strică aspectul satului. Asfel, organizatorii vor stabili tronsoane de monitorizare, iar fiecare echipă va verifica periodic tronsonul adoptat şi va igieniza zona. Acţiunea va fi permanentă şi, pentru a-i încuraja pe participanţi, în 22 martie, de Ziua Apei, cei mai harnici “părinţi” ai râului vor fi premiaţi. O altă acţiune inclusă în proiect este marşul “Mai ieftin, mai curat, mai sănătos”, destinat locuitorilor comunei Sălaşu de Sus. La marş va putea să participe orice persoană, cu orice fel de mijloc de deplasare care nu foloseşte combustibil: biciclete, trotinete, role sau chiar… măgăruşi!

Tabere pentru copii şi rangeri români în Islanda

Asociaţia Rangerilor din România va organiza, în cadrul proiectului, şi concursul şcolar naţional “Natură şi Oameni”, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Competiţia a fost, deja, inclusă în programul de activităţi extra-curriculare al Ministerului. Concursul cuprinde două secţiuni: eseu – “De-aş fi ranger în Retezat” şi grafică “Omul – prieten sau duşman al naturii”.

La concurs vor fi invitaţi să participe copii şi tineri din toată ţara, inclusiv cei din centrele pentru copii cu probleme speciale. Programul “Nature for Children”, o altă componentă a proiectului, include taberele “Junior Ranger”. Acestea vor avea o durată de şapte zile şi se vor desfăşura la Centrul de vizitare Nucşoara, în 2 serii de câte 12 copii. Participanţi vor fi copii, cu vârste între 10 şi 14 ani, proveniţi din comunităţile locale situate în zonele limitrofe parcului. Programul Prietenii Parcurilor “Friends of Parks” include realizarea de pliante, insigne, pungi inscripţionate, cărţi poştale şi tricouri – care se vor distribui publicului larg în cadrul programului “Friends of parks”, în centrele de vizitare şi de informare din parc şi din comunele Sălaşu de Sus şi Râu de Mori. În cadrul programului “Convieţuim cu natura” rangerii APNR şi membri ARR vor organiza “lecţii pe viu” în natură, pe traseele tematice.
Beneficiari vor fi elevi din toată ţara, participanţi la taberele “Bocancul albastru” organizate la Cârnic de Asociaţia “Adeona”. În plus, şase rangeri români vor participa la un training organizat de Asociaţia Rangerilor din Islanda, iar în 31 iulie va fi “Ziua porţilor deschise” la centrul de vizitare Nucşoara.

About Ada Beraru