Fabricile hunedorene caută ucenici

Articolul a fost vizualizat de 2,163 ori

Zeci de tineri hunedoreni au fost implicaţi într-un proiect pilot, care se desfăşoară în cinci localităţi diferite din ţară. Elevii care învaţă la şcoala profesională primesc 400 de lei în fiecare lună, în baza unui parteneriat cu compania Draxlmaier, pentru a merge la cursuri la şcoală şi pentru a face practică în incinta companiei. Cei mai buni dintre ei vor fi selectaţi şi li se va oferi un loc de muncă. Urmând acelaşi model, şi alte companii au început să instruiască elevi, iar interesul firmelor este în creştere.

Ucenici

Mai multe companii din judeţ reclamă lipsa meseriaşilor tineri, iar unele chiar se implică în revigorarea învăţământului tehnic liceal sau profesional

După o perioadă în care învăţământul a fost bulversat de o serie de schimbări, printre care renunţarea la şcolile profesionale, înfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, iar apoi reluarea cursurilor în regim de şcoală profesională de doi, respectiv trei ani, companiile se reorientează spre elevi care fac o şcoală profesională, pentru că au nevoie de forţă de muncă bine calificată. Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” din Hunedoara este singura şcoală din judeţul Hunedoara care desfăşoară un proiect-pilot, în parteneriat cu concernul Lisa Draxlmaier. Compania nu doar că a fost de acord ca elevii din clasele de şcoală profesională ale liceului să facă practică în fabricile proprii, ci a acceptat să investească sume consistente în reablitarea spaţiilor şcolii amintite şi dotarea elevilor cu instrumentarul necesar. Astfel, compania Draxlmaier a alocat 5.000 de euro pentru reabilitarea şi dotarea unor spaţii din incinta liceului şi alte 12.000 de euro pentru cumpărarea de truse pe care elevii să le poată folosi în timpul orelor de practică, organizate în laboratorul din incinta fabricii. Mai mult, compania alocă pentru 29 de elevi hunedoreni burse de 200 de lei lunar, cu condiţia ca aceştia să meargă la cursuri şi să participe la orele de practică. Sumele se adaugă celor 200 de lei oferiţi de Ministerul Educaţiei elevilor care aleg această formă de învăţământ, iar profesorii care predau la astfel de clase spun că a opta pentru şcoala profesională nu este o ruşine: un bun meseriaş poate ajunge să fie la fel de bine plătit ca un absolvent de studii universitare.

Cine absentează pierde 400 de lei lunar

„Am semnat contracte cu cele două părţi, compania, respectiv părintele sau elevul fiecărei clase. Firma se angajează să organizeze practica, noi ne angajăm să susţinem cursurile, iar elevi se angajează să participe la cursuri şi la orele de practică şi să primească anumite recompense”, explică directorul Liceului Tehnologic „Constantin Bursan” din Hunedoara, Daniel Cosmin Ardelean. Elevii din anul al treilea au prevăzute în curriculum trei zile de practică, adică 21 de ore pe săptămână, plus alte cinci săptămâni la sfârşitul cursului: de la jumătatea lunii iunie, până în jurul datei de 20 iulie. Tinerii merg în primele trei zile ale săptămâni să facă practică, iar în restul timpului merg la cursuri. Elevii de clasa a noua fac o singură zi de practică a şase ore la fiecare două săptămâni, dar perioada de practică va creşte, progresiv, în următorii doi ani. Când vor termina şcoala profesională, tinerii vor fi specialişti în electromecanica utilajelor şi a instalaţiilor industriale. Directorul Liceului „Constantin Bursan” din Hunedoara, Daniel Cosmin Ardelean, spune că practica este esenţa învăţământului tehnologic: „Dacă ai un partener care să îţi permită să faci practica în întreprindere este perfect. De altfel, asta caută şi agenţii economici: oameni calificaţi. Este nevoie de personal calificat ca de aer, în condiţiile în care în şcolile tehnologice rata promovării examenului maturităţii a fost în jurul a doar 20 de procente!”. Elevii trebuie să fie prezenţi la cel puţin 95 la sută dintre cursuri, să aibă medii de promovare la toate materiile de cultură generală şi cel puţin nota 7 la materiile tehnice de specialitate.

O a doua companie a „copiat” modelul

Daniel Cosmin Ardelean spune că, după ce Lisa Draxlmaier a acceptat să încheie parteneriatul cu liceul pe care hunedoreanul îl conduce, o altă companie, producătorul suedez Assa Abloy Crawford, care are sediul în incinta parcului industrial, a fost de acord să semneze un contract similar destinat altor 15 elevi. Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” din Hunedoara desfăşoară parteneriate şi cu alte companii hunedorene, printre care PROSERV şi Miramon Prestcom, pentru ca elevii să poată efectua stagiile de practică în domeniul construcţiilor, însă proiectul desfăşurat în parteneriat cu Draxlmaier şi Assa Abloy (Crawford), în baza căruia tinerii beneficiază de o sumă totală de 400 de lei (200 de la Guvern şi 200 de la firma privată), este unic în tot judeţul. Directorul liceului hunedorean mai spune că şcoala profesională de trei ani a fost reînfiinţată după ce Ministerul Educaţiei renunţase la şcoala profesională în anul 2008.

De ce s-au desfiinţat Şcolile profesionale

Inspectorul pentru discipline tehnice din cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, Dana Luiza Cioară, spune că desfiinţarea şcolilor profesionale s-a făcut, probabil, în încercarea Ministerului Educaţiei de a alinia propria strategie cu Strategia de la Lisabona. „Este vorba despre acea dorinţă de perfecţionare pe tot parcursul vieţii, astfel ca nivelul de calificare pe care elevii îl dobândesc să fie cât mai înalt. Din acest motiv, vreme de doi ani nu au
existat nici şcolile de arte şi meserii, nici şcolile profesionale. A fost o perioadă în care s-a regândit strategia de dezvoltare a învăţământului profesional, iar datorită faptului că piaţa muncii a fost într-o permanentă schimbare, Ministerul a dorit să dezvolte competenţe la un nivel cât mai înalt la elevi”. Directorul liceului tehnologic „Constantin Bursan” precizează că în 2003 ministrul Ecaterina Andronescu a înfiinţat şcolile de arte şi meserii, care, după o perioadă, s-au dovedit a nu fi viabile, din prisma lipsei agenţilor economici.

Ateliere fără dotări

„Practica se făcea în şcoală, însă în ateliere prost dotate. Tocmai de aceea eu am încercat să caut parteneri în mediul privat. Draxlmaier a investit o jumătate de milion de euro într-un laborator pentru educarea tinerilor care urmează şcoala profesională! Eu n-o să am nici într-o sută de ani banii ăştia ca să-i investesc în şcoală, iar faptul că a fost alocată o sumă atât de mare ne dă certitudinea că proiectul va continua în anii viitori. Mai mult, eu sunt convins că, în anii care vor urma, vom putea să colaborăm cu agenţii economici şi pentru alte meserii, nu doar pentru cea de electromecanic. Draxlmaier a venit cu propunerea, noi am acceptat imediat, iar Crawford, când au auzit că avem deja un parteneriat, s-au arătat dispuşi să accepte aceleaşi condiţii”, menţionează Daniel Cosmin Ardelean. La Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” învaţă 820 de elevi. Cele 30 de clase sunt împărţile pe mai multe specializări: electronică automatizări, construcţii şi lucrări publice, protecţia mediului, mecanică, electromecanică, dar şi şcoli postliceale de telecomunicaţii, construcţii, iar pentru la anul instituţia intenţionează să se acrediteze pentru domeniul protecţia mediului.

Carpatcement caută ucenici pentru Chişcădaga

Un proiect similar celui care se desfăşoară la Hunedoara a fot lansat de Carpatcement. Compania a anunţat că recrutează, de această dată, 24 de absolvenţi de liceu care urmau să facă parte din echipa Heidelbergcement România. Potrivit şefului de comunicare din cadrul companiei, Bogdan Arnăutu, cu sau fără diplomă de Bac, tinerii începători vor fi iniţiaţi în toate activităţile necesare sectorului de producţie sau mentenanţă, pentru ca la finalul stagiului să rezulte profesionişti autentici. Absolvenţii selectaţi vor beneficia de programul de formare profesională teoretică şi practică în baza unui contract de ucenicie cu o durată de 24 de luni. Cele două calificări pentru care se organizează programul sunt: operator cameră de comandă în fabrica de ciment şi lăcătuş-mecanic de întreţinere şi reparaţii universale. Coordonatorii de ucenicie vor fi mentorii din cadrul proiectului. Aceştia sunt angajaţi calificaţi ai Carpatcement, cu experienţă, care vor îndruma activitatea practică a ucenicilor. Aceştia vor învăţa teorie, dar şi practică, iar la finalul încheierii contractului, toţi participanţii vor susţine un examen de absolvire al programului. Pentru judeţul Hunedoara au fost anunţate 4 posturi de ucenici la fabrica din Chişcădaga. Absolvenţii interesaţi să devină ucenici nu au avut nevoie de experienţă profesională anterioară şi nici nu trebuiau să deţină deja calificări specifice pentru cele două poziţii.

About Ada Beraru