Editorial: Un început de schimbare, sau o minune de o săptămână?

Articolul a fost vizualizat de 1,961 ori

Klaus Iohannis a câştigat alegerile când nici el poate că nu mai spera că se va întâmpla asta.

Ştia cât de superficiali sunt românii, ce repede pun etichete după episoadele deja celebrului “Ghinion” şi cel al primei dezbateri televizate, la care s-a dus total nepregătit, obosit şi “montat” de gestul găinilor moarte aruncate în curtea sediului PNL. Şi mai ştia Klaus Iohannis cât de uşor apleacă românii urechea la zvonuri. Iar pesediştii s-au folosit de zvonistică în trecuta campanie mai ceva ca la Revoluţie. Vă mai amintiţi “elicopterele silenţioase cu terorişti”, sau teroriştii care s-au dovedit a fi apoi simplii cetăţeni, ori uslaşi trimişi la moarte sigură de setea sadică de răzbunare a unor generali filo-ruşi? Acum n-a mai fost decât un singur terorist care “a traficat copii pentru organe în 1990” şi care, “dacă va ajunge preşedinte, va tăia pensiile”. Oribil! Noroc că românii s-au mai deşteptat în ultimii ani. Au mai apucat să iasă din ţară şi să vadă cum se pune problema “pe dincolo”.

PSD a crezut că electoratul este prost. Da, parte din electoratul PSD nici nu ştie cum se numeşte ţara în care trăieşte, ori de ce e zi şi de ce e noapte pe Pământ. Acea parte din electoratul PSD ştie doar că dacă votează cu PSD, primeşte: un kilogram de zahăr, un litru de ulei, un venit minim garantat lunar pentru care nu trebuie să facă mai nimic (căci guvernarea Năstase a inventat venitul minim garantat). Acum PSD crede din nou că electoratul este prost. Tot electoratul. A fost nevoie să piardă “glorios” alegerile ca să facă o fentă de imagine şi să contribuie prin parlamentarii săi la anularea iniţiativei legislative privind amnistia şi graţierea. Dacă tot era proastă, de ce n-au picat-o înainte de alegeri? Mai mult, liderul PSD, Victor Ponta, ne crede proşti când ne cere să-l lăsăm liniştit într-o vacanţă de o săptămână în Dubai, cu bunul său prieten, patron de spălătorie de creiere (o televiziune de ştiri), şi să nu ne întrebăm: de ce a fost primul ministru aşa de obosit? Parcă a avut parte de vacanţă şi în vară? Nici la Ţebea n-a venit, în septembrie. A stat cu familia şi s-a dat mare cu asta pe facebook.

Două luni de campanie l-au epuizat? Şi-n plus, în mijloc de noiembrie, fără buget finalizat (despre care buget spunea în campanie că e gata şi că va fi prezentat public imediat după alegeri), tu îţi permiţi să-ţi iei o săptămână de pauză? În fine, a trecut şi mini-vacanţa din Dubai. Ponta a reapărut şi ne-a spus: “Introducem votul prin corespondenţă, sau votul electronic. Au fost români care nu au putut să voteze în diaspora. Eu am plătit preţul politic pentru asta”. Nu zău! Ai fost, domnule Ponta, tras cumva pe linie moartă de partid, aşa cum au păţit Geoană şi Năstase imediat după ce, la fel de “glorios”, au pierdut şi ei alegerile? Nu mai eşti cumva prim-ministru? Nu mai tai “caşcavalul” ţării cum vrei tu (sau cum vor ăia care te-au pus prim-ministru)? Ah, nu prea mai ai ce să “tai”, că bugetul pe 2015 e vai de el? E altceva! Le spuneai, lunea trecută, colegilor de partid: “Cred că ar fi cazul să tăcem puţin din gură, cu toţii!”. Ai fost primul din PSD care a avut vreodată curajul să zică aşa ceva. Dar numai atât a durat “puţinul” ăla? O săptămână?

Păi eu credeam că a început schimbarea şi în PSD. Că, încet-încet, vă treziţi şi voi la realitate şi vă daţi seama că socialismul nu înseamnă neo-comunism. Sau că există ţări europene în care socialismul bine gândit, bine clădit, cel care serveşte într-adevăr cetăţeanul simplu, totuşi, există. Ah! Da! Există undeva prin ţările nordice, prin Suedia, de exemplu. Dar acolo e frig, de zece ori mai frig ca-n Dubai. Nu e rost de vacanţă acolo, mai ales în noiembrie. Şi nu e nici vreun mare premiu de Formula 1. Totuşi, e un progres. În România n-am avut parte de schimbare, dar am avut parte de o minune ce a durat mai mult de trei zile. Ce ar fi de făcut? Să-l trimitem pe Ponta într-o vacanţă permanentă în Dubai? L-am trimite, dar ar avea pretenţia să i-o plătim noi.

About Ciprian Iancu