Învăţământul profesional, acum, în Hunedoara

Articolul a fost vizualizat de 2,062 ori

În urmă cu 11 ani şcolile profesionale din toată ţara au fost desfiinţate, iar locul claselor respective a fost luat de SAM (şcolile de arte şi meserii). Datorită cererii de resurse umane calificate pe piaţa muncii, clasele de profesională au fost reînfiinţate, sub un alt nume: nu şcoli profesionale, ci învăţământ profesional. Mai mult de a zecea parte dintre elevii hunedoreni s-a orientat spre acest tip de învăţământ, care oferă o calificare rapidă şi un beneficiu financiar imediat: o bursă lunară de 200 de lei.

elevi meseriasiInspectorii şcolari spun că desfiinţarea şcolilor profesionale s-a făcut, probabil, în încercarea Ministerului Educaţiei de a alinia propria strategie cu Strategia de la Lisabona. În 2003, ministrul Ecaterina Andronescu a înfiinţat şcolile de arte şi meserii, care, după o perioadă, s-au dovedit a nu fi viabile, aşa că şcolile profesionale au fost reînfiinţate. Şi sunt, acum, din ce în ce mai căutate. Ele funcţionează în două regimuri de şcolarizare diferite: studii cu durată de doi ani şi studii cu durată de trei ani. Astfel, elevii care au terminat clasa a opta se pot înscrie în învăţământul profesional cu durată de trei ani, în timp ce absolvenţii a nouă clase pot să mai facă doar doi ani de învăţământ profesional, pentru a obţine o calificare. Aproape toţi elevii din judeţul Hunedoara (99 la sută) au declarat că vor să-şi continue studiile, însă din total mai puţin de 12 la sută au optat pentru varianta unei şcoli profesionale, majoritatea alegând să înveţe la liceu. Cei care au ales, totuşi, învăţământul profesional cu durata de trei ani au optat pentru domenii precum: mecanică, electromecanică, turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului, comerţ, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, dar şi industrie textilă şi pielărie.

15 specializări, pe ales

Cele mai căutate meserii sunt cele de mecanic auto, electromecanic, ospătar, bucătar, frizer/ coafor, manichiurist/pedichiurist, mecanic auto şi zidar. Pe oraşe, elevii deveni au de ales între specializări precum: mecanic auto, bucătar, frizer, coafor şi zidar, la Hunedoara se caută mecanicii auto, electromecanicii specializaţi pe instalaţii industriale şi sudorii, iar la Haţeg ospătarii, chelnerii şi vânzătorii în alimentaţia publică. Elevii din Petrila pot să aleagă între calificări profesionale precum zugrav sau vopsitor, dar şi vânzători, în timp ce în Petroşani mai există şi varianta confecţioner textile, iar elevii din Vulcan sunt interesaţi şi de calificarea ca mecanici euto. La Călan şi Simeria elevii de clasa a opta sunt interesaţi de clasele de sudori, la Orăştie se caută specializarea de mecanic utilaje şi instalaţii în industrie, în timp ce opţiunile elevilor din Crişcior vizează calificări precum chelneri, ospătari sau vânzători în unităţi de administraţie.

Urmăresc o calificare, după aptitudini

Inspectorul Inspectoratului Şcolar Hunedoara pentru domenii tehnice, Dana Luiza Cioară, spune că, în judeţul Hunedoara, 17 unităţi de învăţământ oferă studii în regim de şcoală profesională. În Hunedoara clase de profesională sunt la Colegiul Tehnic „Matei Corvin” şi la Liceul Tehnologic Constantin Bursan. La Deva clasele de profesională funcţionează în cadrul Colegiului Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Colegiul Tehnic „Transilvania” şi la Liceul Teoretic „Teglas Gabor” din Deva, în Orăştie, la Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus”, la Simeria, în cadrul Colegiului Tehnic Transporturi Feroviare „Anghel Saligny” şi în cadrul şcolii de Pedagogie Curativă (clase pentru copiii cu dizabilităţi minore, care au fost deschise şi la Călan), la Petroşani, în cadrul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, la Haţeg în cadrul Colegiului Naţional „I. C. Brătianu”, la Petrila, în Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi”, la Vulcan, în Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul”, în Lupeni, la Liceul Tehnologic, în Uricani, la Liceul Tehnologic „Retezat”, la Călan, în cadrul Liceului Tehnologic „Ovid Densusianu”, iar la Crişcior, în Liceul Tehnologic „Crişan”. Coordonatorul raportului, Gabriel Ilieş, spune că elevii care aleg învăţământul profesional fac asta considerând calificarea obţinută după absolvire în concordanţă cu aptitudinile lor, dar şi cu oportunităţile existente pe piaţa muncii.

Bursa contează!

Un al treilea motiv îl reprezintă avantajele financiare, adică bursa lunară de 200 de lei de care beneficiază doar elevii de profesională. Unii dintre adolescenţi ţin cont, în această ordine, de recomandările psihologului din timpul orelor de orientare profesională, alţii de cele ale părinţilor, iar alţii de cele ale dirigintelui. Trei sferturi dintre elevi spun că au avut suficiente informaţii când vine vorba de a alege între liceu şi şcoală profesională, cele mai multe dintre acestea venind de la profesori şi diriginţi. Imediat după absolvire, aproape jumătate dintre elevi intenţionează să se angajeze, 20 la sută vor să îşi continue studiile, dar şi să lucreze în paralel, iar restul fie nu s-au gândit prea serios la viitor, fie au de gând să-şi completeze studiile, înscriindu-se la clase de liceu. Părinţii elevilor de clasa a opta intevievaţi sunt convinşi, în proporţie de 94 la sută, că forma de învăţământ pe care o va urma copilul îi va influenţa decisiv viitorul.

Lotul de subiecţi acoperă 75 la sută dintre elevi

Studiul privind opţiunile elevilor de clasa a opta pentru învăţământul profesional a fost realizat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara. Studiul a fost aplicat pe aproape 2.900 de elevi hunedoreni de clasa a opta, dar şi pe mai bine de 2.100 de părinţi ai elevilor. Lotul de subiecţi a acoprit trei sferturi din numărul total al elevilor, în condiţiile în care, pe parcursul anului şcolar 2013-2014, judeţul Hunedoara a înregistrat aproape 3.900 de elevi de clasa a opta. Practic, la studiu au luat parte toate şcolile din judeţ, cu excepţia Liceului Teoretic din Ghelari, a şcolilor gimnaziale din Lunca Cernii, Sarmizegetusa, Baia de Criş, Gurasada şi Visca. Cei mai mulţi elevi chestionaţi au provenit din cele două mari oraşe ale judeţului: Deva şi Hunedoara, iar majoritatea au vârste cuprinse între 13 şi 15 ani.

About Ada Beraru