Copiii care au găsit comoara de la Ocolişu Mic aşteaptă recompensa legală

În 13 mai, anul trecut, trei copii din satul Ocolişu Mic au găsit 140 de monede dacice din aur. A doua zi, părinţii lor le-au predat autorităţilor. Câteva zile mai târziu, într-un demers de campanie electorală, Victor Ponta le înmâna copiilor câte un cec de 10.000 de lei, sumă de cel puţin trei sau patru ori mai mică decât cea prevăzută de lege. Cazul comorii de la Ocolişul Mic are toate şansele să devină unic în istoria patrimoniului cultural, iar dacă autorităţile nu găsesc o cale legală clară de rezolvare în favoarea găsitorilor nu vor face decât să încurajeze fenomenul braconajului arheologic.

Unul dintre cei trei năzdrăvani arată locul în care au găsit comoara dacică

În seara zilei de 12 mai, în timp ce se jucau la marginea satului Ocolişu Mic din comuna Orăştioara de Sus, Flavius, Paul şi Andrei s-au gândit să alunge o vulpe pe care mama unuia dintre ei o văzuse că are vizuina foarte aproape de prima gospodărie din localitate. Au vrut să astupe gaura vizuinii cu un bolovan din apropiere. L-au ridicat şi au găsit sub el o sticlă de plastic în care se aflau mai multe monede vechi.

După câteva secunde şi-au dat seama că monedele sunt din aur. Le-au împărţit în mare grabă şi-au plecat acasă, pentru că începuse să se întunece. Le-au spus părinţilor ce-au găsit. În aceeaşi seară, Liviu Vitan, tatăl lui Andrei a intrat pe Internet şi şi-a dat seama că este vorba despre kosoni, monede antice din aur care, pe piaţa neagră, se vând la preţuri cuprinse între 400 şi 600 de euro bucata. Tot atunci, Maria Cimpoieru, mama lui Flavius, a mers la Liviu Vitan şi l-a întrebat ce să facă cu banii de aur. Voia să scape de ei cât mai repede (în zonă lumea crede şi acum cu tărie în blestemul aurului dacic, conform căruia, cel care fură comorile dacilor moare). “Io-i arunc, io nu ţin aşa ceva în casă!”. Liviu Vitan a calmat-o, a luat şi monedele duse acasă de Flavius, iar a doua zi s-a prezentat cu ele la Primărie. Mama lui Paul nu apucase să discute cu ceilalţi doi părinţi şi, în plus, a doua zi dimineaţa a fost nevoită să meargă la muncă, pentru că ea creşte singură doi copii. Pe 13 mai, după-amiaza, a predat şi ea kosonii, de data aceasta poliţiştilor.

Kosonii, ocazie de campanie pentru Ponta

Pe 19 mai, toate televiziunile de ştiri difuzau imagini cu premierul Victor Ponta şi cei trei copii. Flavius, Paul şi Andrei fuseseră chemaţi la Bucureşti pentru a fi premiaţi de şeful Guvernului. Fiecare a primit câte 10.000 de lei. Apoi, cei trei au fost duşi la sediul Antena 3, unde, din nou, a fost exploataţi mediatic.

Au trecut săptămâni bune până când părinţii lor au aflat că, de fapt, băieţii au dreptul la recompense mai mari. Conform Legii 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, persoanele care găsesc în mod întâmplător bunuri de patrimoniu au dreptul la 30 la sută din valoarea bunurilor găsite, plus un spor de 15 la sută în cazul în care e vorba de o descoperire cu valoare excepţională. Un koson se vinde, în medie, cu 500 de euro pe piaţa neagră. Aşadar, valoarea comorii găsite de cei trei copii este de cel puţin 70.000 de euro, adică 315.000 lei. Cei trei au dreptul, conform legii, la cel puţin 100.000 de lei. Ponta le-a plătit celor trei, în total, 30.000 de lei. De precizat că expertiza oficială a celor 140 de kosoni găsiţi de copiii din Ocolişul Mic nu este finalizată, însă, de regulă, evaluările făcute de experţii autorizaţi în domeniu au rezultate în sume mai mari decât cele de pe piaţa neagră, pentru că se iau în calcul şi criterii suplimentare faţă de cele după care se ghidează piaţa de antichităţi.

Dezorientaţi

Părinţii celor trei copii par dezorientaţi. Au făcut ce trebuia făcut, au primit banii daţi de Victor Ponta, iar acum sunt conştienţi că ar trebui să primească bani mai mulţi, dar nu ştiu cui să se adreseze. “În septembrie sau octombrie, anul trecut, am depus o cerere, eu, în numele celor trei copiii, pentru că eu am fost persoana majoră care a predat kosonii. Am depus cererea la Primăria comunei Orăştioara de Sus, pentru că nu am ştiut încotro să mă îndrept. Am aflat apoi că ar fi trebuit să merg la Deva, la Direcţia pentru Cultură, dar, ştiţi cum e… nu ne prea permitem să facem drumuri la Deva pentru că ne costă şi nu ne prea permitem. Dezamăgitor este că, în momentul în care am depus cererea la Primărie, un reprezentant al unei autorităţi locale, alta decât primăria, nu dau nume, nu are rost, mi-a spus «Ce bai mai vreţi, mă?! Nu v-a dat Ponta?!»”, relatează Liviu Vitan.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Hunedoara spun că găsitorii de bunuri de patrimoniu trebuie să facă cererea de acordare a recompensei către instituţia muzeală la care au ajuns bunurile găsite întâmplător. Cei 140 de kosoni au ajuns la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti, însă instituţia nu-i are încă incluşi în patrimoniu, oficial, ci doar în custodie. După finalizarea unei expertize realizate de un specialist acreditat de Ministerul Culturii, se va stabili valoarea de inventar a tezaurului. În funcţie de această valoare se poate, cel puţin teoretic, acorda şi recompensa prevăzută de legea 182 din 2000. Directorul MNIR, Ernest Oberlander – Târnoveanu, confirmă că expertiza nu este finalizată: “Este vorba despre o expertiză extrem de complexă la care încă se lucrează. Abia după ce se termină expertiza, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor va putea stabili în patrimoniul cărei instituţii va intra respectiva colecţie. Cel mai probabil ea va rămâne la noi. Din acel moment încolo se pot începe procedurile pentru acordarea recompenselor legale. Când va fi gata, expertiza va fi publică”.

Scepticism şi optimism

“În momentul în care au acceptat cei 10.000 de lei pentru fiecare dintre cei trei copii, familiile acestora şi-au diminuat şansele de a mai primi şi recompensa legală, adică cei 30 la sută din valoarea totală a tezaurului găsit. Vorbim tot de bani de la Guvern, până, la urmă, indiferent de fondul din care au fost plătiţi”, spune un observator al fenomenului braconajului arheologic, care doreşte însă să rămână anonim.

Reprezentanţii Prefecturii Hunedoara ne-au declarat însă că cei 30.000 de lei primiţi de cei trei copii la câteva zile după descoperirea întâmplătoare a monedelor antice din aur au provenit din fondul de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru şi au reprezentat un premiu, nicidecum recompensa prevăzută de legea 182 /2000, pentru simplul motiv că, pe 19 mai, când s-au plătit banii, nici măcar nu fusese începută expertizarea autorizată a kosonilor, aşa că, din punctul de vedere al reprezentanţilor Guvernului în judeţ, părinţii copiilor pot solicita cei 30 la sută din valoarea tezaurului. Sau, poate, chiar 45 la sută.