Deponeul ecologic – provocarea anului pentru Consiliul Judeţean

Articolul a fost vizualizat de 1,680 ori

Termenele până la care trebuie finalizate mai toate componentele Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor din judeţul Hunedoara se contorizează acum în săptămâni şi luni, nu în ani. Miza este uriaşă: 70 de milioane de euro pe care Consiliul Judeţean trebuie să-i aducă în Hunedoara şi să-i transforme în deponeu ecologic, staţii de sortare, staţii de transfer şi sistem de colectare selectivă a deşeurilor.

Imaginea vechilor rampe de gunoi va trebui să devină istorie, începând din 2016

Imaginea vechilor rampe de gunoi va trebui să devină istorie, începând din 2016

Proiectul numit “Sistem de management integrat al deşeurilor” are o valoare de aproximativ 256 de milioane de lei, iar cea mai mare parte a banilor provine din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional. Finanţarea se face prin Ministerul Mediului, iar judeţul Hunedoara, ca unitate administrativă, este beneficiarul. Proiectul prevede ca, în 2016, mai bine de 60 la sută din deşeurile reciclabile să fie efectiv reciclate sau recuperate, doar 30-40 la sută din cantitatea de gunoi produsă de hunedoreni urmând să ajungă la deponeul ecologic.

Un întreg sistem de colectare

Deponeul se construieşte la Bârcea Mare, execuţia lucrărilor fiind câştigată prin licitaţie de asocierea Strabag – Acomin. Constructorii s-au angajat să finalizeze lucrarea până la mijlocul lunii septembrie, însă procedurile birocratice şi vremea nefavorabilă i-au împiedicat să se apuce efectiv de proiect încă de la finele anului trecut, aşa cum şi-ar fi dorit. În aceste condiţii, acum, pe cele aproape 28 de hectare ce vor fi ocupate de deponeu şi drumurile de acces se lucrează la sondarea şi, eventual, descărcarea arheologică a zonei, se mai fac încă ridicări topografice şi se demolează construcţiile fostei unităţi militare din perimetrul afectat de întregul complex. Sistemul de management integrat al deşeurilor presupune şi apariţia a două staţii de sortare, a unei staţii de transfer, a unei staţii de tratare mecano-biologice, şi a două staţii de compostare a deşeurilor umede şi a celor provenite din pieţe şi grădini, compostul rezultat fiind un bun îngrăşământ. Întregul sistem trebuie “conectat” la serviciile locale de colectare a gunoiului, iar în fiecare localitate din judeţ se doreşte ca resturile menajere să fie colectate în patru containere de culori diferite: galben pentru plastic şi metal, albastru pentru hârtie şi carton, verde pentru sticlă şi negru pentru materialele biodegradabile (resturi alimentare, etc.).

Din acelaşi proiect se finanţează şi lucrările de închidere şi ecologizare a vechilor gropi de gunoi din judeţ. Începând din toamnă, în Hunedoara nu va mai exista nicio rampă de gunoi menajer “pe stil vechi”, zone în care deşeurile erau aruncate de-a valma, fără să fie sortate şi valorificare în vreun fel, ci doar compactate din când în când şi vizitate de echipajele de pompieri din ce în ce mai des, mai ales vara, din cauza fenomenelor de auto-aprindere specifice unor asemenea depozite.

Apel la civism

Specialiştii Consiliului Judeţean spun că, fără participarea populaţiei, sistemul nu va funcţiona cum trebuie. Asta pentru că se bazează foarte mult pe colectarea selectivă a gunoaielor, aşa cum se procedează în Occident. În judeţ se produc anual 180.000 de tone de deşeuri menajere, iar cantitatea este în creştere. Pe termen mediu şi lung, sistemul riscă să se blocheze dacă hunedorenii nu aruncă selectiv gunoiul menajer. La ora actuală, în judeţ, mai puţin de 5 la sută din cantitatea totală de gunoi este pusă selectiv în containerele special amplasate pentru sticlă, hârtie sau plastic. Pentru a se atinge ţinta de minimum 60 la sută, proiectul are nevoie de implicarea fiecărui cetăţean. Consiliul Judeţean mizează, deocamdată, doar pe campanii de conştientizare publică. Reprezentanţi ai operatorilor privaţi din domeniul salubrităţii spun însă că, fără sancţiuni aplicate ori autorităţilor locale, ori cetăţenilor, gradul de colectare selectivă nu va creşte suficient.

Anul şi scandalul

Proiectul pentru realizarea unui sistem modern de colectare, valorificare şi depozitare a gunoiului menajer a luat naştere, de fapt, în 2005. Atunci o firmă belgiană se arăta interesată să construiască un deponeu ecologic la Petrila. Procedurile s-au lungit, în 2008 a debutat criza economică, firma belgiană a solicitat impunerea de tarife mai mari aplicate populaţiei, iar Consiliul Judeţean a renunţat la parteneriat. Acelaşi consiliu a început apoi să lucreze la un proiect ce viza două deponeuri: unul pentru Valea Jiului, celălalt pentru zona de centru şi nord a judeţului. În Valea Jiului, pur şi simplu, nu s-a putut găsi un amplasament. Mai ales consilierii locali din Petrila (cea mai discutată variantă) s-au opus ideii, aşa că, foarte probabil, cei 130.000 de locuitori ai Văii Jiului vor plăti un tarif mai mare pentru gunoiul menajer decât cei din restul judeţului din cauza costurilor de transport mai mari spre deponeul de la Bârcea, singurul rămas în proiect. Nici cu acesta n-a fost deloc uşor. Mai întâi a fost varianta Băcia: localnicii s-au opus. Apoi s-a vorbit de Muncelu Mic, dar relieful făcea varianta neatractivă. A apărut, în 2011, varianta Boşorod. Nici aici nu s-a putut din cauza opoziţiei localnicilor.

Ultima variantă a fost Bârcea Mare, dar şi aici există încă opozanţi care apelează la instanţele de judecată. Anul trecut, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) şi Asociaţia Composesorală Islazu Nou – Tâmpa au cerut în instanţă anularea acordului de mediu emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara pentru construirea deponeului ecologic de la Bârcea Mare. Reprezentanţii legali ai CIDRM spuneau că locuitorii zonei în care se construieşte deponeul sunt nemulţumiţi de modul în care au fost organizate dezbaterile publice premergătoare emiterii acordului de mediu, discuţiile desfăşurându-se în Simeria, Băcia şi Deva, nicidecum la Bârcea Mare, motiv pentru care ei nu au reuşit să-şi exprime punctul de vedere. APM s-a apărat spunând că dezbaterile au fost organizate, legal, în centrele administrative ale unităţilor de care aparţin satele din imediata apropiere a viitorului deponeu. Procesul a avut loc la Tribunalul Cluj, care a respins solicitările petenţilor. Decizia nu este însă definitivă, ea putând fi atacată la instanţa superioară în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii redactate; pentru redactare, în asemenea cazuri, termenul legal fiind de 30 de zile. La începutul acestui an, managerul public al judeţului, Dan Stoian, spunea că disputa din instanţă nu are şanse să blocheze proiectul, afirmând într-o conferinţă de presă: „Până se va termina procesul, noi vom avea deponeul construit”.

Scurtă prezentare a proiectului

Proiectul se întinde pe toată suprafaţa judeţului Hunedoara şi crează infrastructura necesară astfel încât gestionarea deşeurilor să se realizeze în conformitate cu prevederile legale, în condiţii de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei. Proiectul are în vedere realizarea următoarelor obiective: staţie de sortare, staţie de tratare mecano-biologică, depozit de deşeuri cu capacitatea de 4.576.800 metri cubi în localitatea Bârcea Mare, pe un teren în suprafaţă de 26,2 hectare, staţie de sortare deşeuri Petroşani, cu capacitatea de 15.980 tone/an (51 tone/zi) şi suprafaţa construită de 3.000 metri pătraţi, staţie de transfer deşeuri Petroşani, cu capacitatea de 42.571 tone/an şi suprafaţa construită de 14.000 metri pătraţi şi închiderea depozitelor neconforme: Deva (6,74 ha), Orăştie (5,0 ha), Haţeg (2,0 ha), Hunedoara, (5,28 ha), Călan (1,02 ha), Rapoltu Mare (2,92 ha), Petrila (4,0 ha), Aninoasa (0,8 ha), Lupeni (4,53 ha), potrivit acordului de mediu al proiectului.

Tags: , ,

About Ciprian Iancu