Reapar mai mulţi zimbri şi în Ţara Haţegului

Articolul a fost vizualizat de 1,547 ori

Veşti bune de la WWF: vor exista zimbri în libertate şi în zona Densuş din Ţara Haţegului. În prezent, se conturează un proiect prin care aici vor fi aduşi, aclimatizaţi şi pregătiţi pentru viaţa în libertate mai mulţi zimbri. Proiectul de resălbăticire al Europei al WWF continuă la Armeniş, unde în această primăvară va ajunge al doilea transport de zimbri: aproape 20 de exemplare din cinci ţări europene.

zimbriCei de WWF spun că vor exista zimbri şi în zona Densuş, din Ţara Haţegului. Proiectul va urma paşii făcuţi în cazul lotului de la Armeniş, loc unde proiectul a fost încununat de succes. Zimbrii de la Armeniş au fost aduşi printr-un program al World Wild Fund, din mai multe rezervaţii din Germania şi Suedia.

În prezent, ei se află în grija rangerilor de la Armeniş care raportează zilnic cum le merge: “Spre bucuria noastră putem spune că ei se comportă cât mai aproape de mediul lor natural, se hrănesc singuri în mare parte a timpului, se comportă normal pentru un animal care urmează să devină cu adevărat liberi. Sunt hrăniţi cu furaje concentrate, dar primesc şi crengi, pentru că aproape jumătate din raţia lor zilnică de hrană o reprezintă scoarţa, crengile, frunze şi lăstari”, explică Alexandru Bulacu, senior project officer la WWF Romania.

Ceva asemănător se intenţionează să se facă şi în zona Densuş, unde mai mulţi proprietari de terenuri au contactat organizaţia de mediu pentru a-şi pune la dispoziţie terenurile. Însă, pentru început, reprezentanţii ONG-ului trebuie să acceseze fondurile necesare: un proiect de o asemenea anvergură presupune cheltuieli pe măsură, explică Bulacu: “Va veni un prim grup de zimbri, se vor aclimatiza şi vor fi pregătiţi pentru aclimatizarea în mediul lor natural, după care va urma un al doilea şi al treilea grup. În paralel, vom sprijini comunitatea locală să dezvolte afaceri bazate pe prezenţa zimbrului şi pe minunatul mediu natural pe care Ţara Haţegului îl are”.

Lotul II, la Armeniş

Rezultatul va arăta, însă, că investiţia merită, crede Alexandru Bulacu, care tocmai a împlinit trei ani de când colaborează cu celebra organizaţie de mediu. Readucerea zimbrilor în libertate este un proiect al celebrei organizaţii de mediu WWF şi face parte din programul de resălbăticire al Europei. Ofiţerul de proiect, Alexandru Bulacu, spune că s-au găsit fonduri pentru ca românii să aibă în păduri mai mulţi zimbri. “Din fericire, am găsit fonduri suficiente ca să ne bucurăm de cea de-a doua venire a unui grup de zimbri în zona Armeniş, asta înseamnă că proiectul merge înainte aşa cum ne-am dorit şi cum ar trebui să meargă. E un al doilea grup de zimbri care vine din Elveţia, Suedia, Belgia, Italia, Franţa, o locaţie în plus faţă de data trecută. Vom avea probabil între 10 şi 20 de zimbri, dar, aşa ca pentru noi, ne-am zis: hai să facem să fie tot 17, la fel ca în primul grup. E o cifră care nouă ne-a dat bine. Am început în 17 mai, cu 17 zimbri şi, după un an de zile, venim cu încă un grup. Asta ar însemna un proiect care merge, merge, merge”.

Angajaţii WWF spun că proiectul de reintroducere a zimbrilor în natură decurge normal. Cei 14 zimbri s-au adaptat pe deplin la condiţiile din Munţii României. Rangerilor de la Armeniş, Daniel Hurduzeu şi Matei Miculescu, li s-a alăturat recent şi un student neamţ, care a ales parcul din Caraş Severin, după ce a lucrat ca voluntar în Africa.

Georg Messerer îi va ajuta timp de trei luni în munca de monitorizare şi dezvoltare a pachetului turistic care se implementează în zonă. “Îmi place foarte mult ce se întâmplă la Armeniş, de asta am şi venit aici.

Cred că proiectul este o nouă cale de conservare şi îl sprijin pe deplin. De aceea, sunt aici. Şi cred asta din tot sufletul. Am citit despre proiect pe Internet şi m-a interesat”, spune tânărului căruia, la sfârşitul acestei luni, i se vor alătura alţi doi interni la Măgura Zimbrilor. Aici, cei 14 zimbri au fost eliberaţi din ţarcul de aclimatizare de 13 hectare şi trăiesc pe o suprafaţă de 150 de hectare înconjurată de gard electric.

Tags: ,

About Laura Oană