O hunedoreancă reprezintă cu succes Universitatea Sheffield

Articolul a fost vizualizat de 1,600 ori

Fostă elevă a Colegiului Naţional “Iancu de Hunedoara”, unde a studiat ştiinţele naturii, Laura Crăciun a avut ambiţia ca, în ciuda faptului că mama ei a fost învinsă de cancer când fetiţa avea doar cinci ani, să facă tot posibilul pentru a-şi atinge visul. Pasionată de biochimie şi roboţi încă înainte de absolvirea liceului, fata şi-a dorit să studieze în Marea Britanie. A început două facultăţi, dar, constatând că nu acesta este drumul ei în viaţă, a decis să pună piciorul în prag şi, după doi ani, să renunţe la ambele şcoli începute, ca să se înscrie la o a treia. Anul acesta Laura a absolvit studiile universitare la prestigioasa Universitate Sheffield, cu dublă specializare, cercetător şi inginer, cu grad de onoare!

Laura  a făcut cercetare pe tehnologie de ultimă oră: aici robotul Skyler, un năzdrăvan căreia studenta a trebuit să-i îmbogăţească abilităţile

Laura a făcut cercetare pe tehnologie de ultimă oră: aici robotul Skyler, un năzdrăvan căreia studenta a trebuit să-i îmbogăţească abilităţile

A studiat vreme de patru ani inteligenţa artificială la Sheffield, în Marea Britanie, a proiectat un sistem de monitorizare pentru liniile subterane de transport marfă ale capitalei Marii Britanii. A făcut şi voluntariat, vânzând gogoşi ca să strângă bani pentru copiii bolnavi sau făcând pe translatorul pentru victimele traficului de carne vie din România şi Spania. În plus, împreună cu colegii ei, au realizat proiecte de alimentare cu apă a satelor din India sau de intervenţie computerizată în caz de incendiu pentru zgârie-nori. Proiecte care au fost puse în practică şi care uşurează şi protejează viaţa a mii de oameni. În plus, a fost inginer de software la o firmă din cadrul Universităţii Sheffield, unde a implementat un sistem online de recrutare a pacienţilor pentru analize.

Nu renunţa la vis!

Ca să poată ajunge la Sheffield, hunedoreanca avea nevoie de un test de limbă engleză, care să ateste faptul că e în stare să facă o facultate în Marea Britanie. S-a interesat, a susţinut testul Cambridge şi l-a luat cu brio, însă, când să se înscrie, a aflat că, de fapt, facultatea de biochimie unde vroia ea să meargă nu accepta acest test. Cambridge era o universitate concurentă! A mai stat un an şi a susţinut testul de limbă engleză acceptat de universitatea sa. În anul următor a trecut cu bine şi de interviul cu profesorului universitar japonez Yoshi Gotoh. Însă până să ajungă studentă la “Inteligenţă artificială”, Laura s-a înscris la Biochimie. Era, aşadar, studentă la Biochimie şi ea citea despre roboţi: „Trecea vremea şi eu observam că în fiecare zi citeam tot despre roboţi şi despre informatică… aşa că mi-am dat seama că biochimia, totuşi, nu e de mine” Când le-a spus tatălui şi mamei adoptive că va renunţa la facultate pentru a doua oară, căci Laura mai făcuse un an de Farmacie în România, cei doi şi-au pus mâinile-n cap! Începuseră să se teamă că fata lor nu va termina niciodată o facultate! Totuşi, acum Laura ştia cu exactitate ce are de făcut.

Dascăl pentru “bobocii” din anul întâi

A lucrat şi ca operator de baze de date confidenţiale, astfel încât a reuşit să se întreţină singură o vreme, dar una dintre cele mai mari realizări ale hunedorencei e softul de monitorizare a tunelului National Grid, care va fi gata în 2018 şi va străbate subteranele Londrei de la est la vest şi de la centru la sud, pe o distanţă de 80 de kilometri. Laura şi echipa ei au avut de conceput un program informatic care să funcţioneze pe post de GPS ultramodern pentru trenurile de marfă care vor circula peste câţiva ani prin tunel. Un proiect real, care va fi aplicat de firma Costain Group. Sistemul va urmări permanent unde se află marfarele, cine le conduce, cu ce viteză se deplasează ele şi ce transportă acestea. Însă ultimul proiect, pentru care Laura e foarte mândră, este cel al studenţilor din anul întâi, pe care hunedoreanca i-a coordonat în elaborarea unui soft informatic şi despre care spune că a fost cel mai bun – o echipă multinaţională căreia Laura cea perfecţionistă „i-a făcut zile fripte”, pentru un rezultat excelent, ca să nu coboare standardele autoimpuse.

Imaginea Centrului de Cercetare Robotizată

În urmă cu două zile, Laura a revenit, după doi ani, acasă, la Hunedoara. Şi, pentru a doua oară de când e studentă în Anglia, e invitata Colegiului Naţional „Iancu de Hunedoara” pentru a susţine o prezentare a sistemului educaţional britanic în faţa elevilor hunedoreni. Acolo va vorbi şi despre unul dintre cele mai interesante proiecte ale ei: învăţarea artificială pe roboţi, tehnologie de ultimă oră, pe care cercetătorii din Marea Britanie fac tot felul de teste şi experimente. „Skyler şi Walker sunt doi roboţei NAO foarte năzdrăvani, care au autonomie şi sunt capabili de o mulţime de lucuri: se mişcă, te fixează cu privirea, dansează, cască, se bucură, iar noi a trebuit să-i învăţăm să cartografieze spaţiul, să detecteze sursa unui sunet şi să facă fotografii. Pentru acest proiect eu şi colega mea, Ann Nee Lau, din Malaezia, am devenit imaginea Centrului de Cercetare Robotizată a Sunetului şi a Vorbirii din cadrul Universităţii din Sheffield. Sunt printre puţinii studenţi români care au avut ocazia să lucreze cu astfel de roboţi şi sunt singura fată, absolventă a unei duble specializări: cercetător şi inginer, cu grad de onoare”, spune Laura.

Un sistem competitiv şi transparent

N-au avut încotro şi au lăsat-o să-şi vadă de pasiunea ei, roboţii, aşa că hunedoreanca s-a înscris la specializarea Inteligenţă artificială. Râde şi acum, după şapte ani de la terminarea liceului, când îşi aminteşte de orele de matematică făcute cu domn’ profesor Laţcu, spaima elevilor din oraş, dar care-au ajutat-o enorm. Iar pe drum, drept ghid şi lumină în întuneric a avut un citat de Paulo Coelho: “Nu lăsa niciodată frica să îţi fie inamic. Transform-o într-un prieten!”. De altfel, în Marea Britanie n-a prea avut de ce să-i fie frică. Atunci când ceva n-a mers n-a fost nevoie să-i fie teamă, să-şi ţină gura sau să închidă ochii: s-a dus la profesori şi a raportat problemele, de orice natură au fost ele. Sistemul universitar britanic e perfect transparent, fără „pile”, nepotism, plagiat sau corupţie: mediul perfect pentru Laura cea competitivă, care s-a simţit aici ca peştele-n apă. S-a dus la profesori la orice oră a avut nevoie, când a avut nevoie de explicaţii suplimentare, iar ei au stat chiar şi trei-patru ore peste program ca să rezolve proiectul sau problema apărută. A avut colegi din Statele Unite, Cipru – de unde vine una dintre prietenele ei Şifa, China, Japonia, Spania, Olanda, ba chiar şi din Azerbaidjan, Iran, Singapore, Sri Lanka şi Malaezia!

Şcoală pentru viaţă

Zice că le datorează mult dascălilor din liceu, Cristinei Părău, profesoara de română, Emanuelei Mafteiu-Scai, profesoara de informatică, dar şi Ruxandrei Roşu, profesoara de engleză. Totuşi, hunedoreanca adaugă că astăzi nu ar fi ce este fără profesorii de la prestigioasa universitate din Marea Britanie: grecoaica Eleni Vasilaki, una dintre cercetătoarele de top de la Sheffield şi unul dintre cei mai buni specialişti din lume, profesoara Dawn Walker, doctorul Guy Brown, dar şi bunul ei prieten Sam Knight, care a ajutat-o de fiecare dată, atunci când a avut cea mai mare nevoie de spijin. „Nu ştiu cum ar fi fost dacă aş fi făcut facultatea în România. Însă, fără îndoială, am avut mult de câştigat că am ales Marea Britanie. Ce am făcut eu aici e şcoală pentru viaţă. Am dat deja primul interviu la o companie unde am aplicat în vederea angajării şi am răspuns cu brio la toate întrebările referitoare la softuri şi aplicaţii, aşa că au fost încântaţi să mă primească în echipa lor. Ăsta e un lucru extraordinar: să ai experienţă individuală şi de echipă cu Agile development, User stories, Tabla kanban, Ruby on rails (n.r. – programe informatice), să ştii de unde să apuci şi ce să faci cu un proiect”, explică Laura. Are în plan ca, în anii care vor urma, după ce va lucra o vreme în industrie, să se reîntoarcă la Sheffield pentru un doctorat pe tema mecanismelor neuronale generatoare de erori. Şi mai vrea să construiască roboţei care vor fi trimişi în explorare dincolo de graniţele acestei lumi, prea mică pentru o fată ca ea, spre steaua ei norocoasă. Sau… măcar până pe planeta Marte.

Tags:

About Ada Beraru