Copernic şi tinerii astronomi ai Hunedoarei

Articolul a fost vizualizat de 1,398 ori

La jumătate de mileniu de când a avansat teoria potrivit căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui, omul de ştiinţă Nicolaus Copernic încă dă o mână de ajutor la răspândirea cunoştinţelor de astronomie printre tinerii români. Chiar în judeţul Hunedoara, sute de elevi au deprins no­ţiuni de cosmologie după ce s-au înscris la un concurs ştiinţific interşcolar care pune la bătaie cinci laboratoare de informati­că pentru şcolile câştigătoare. 

Copiii din comuna Pui au confecţionat tot felul de "dispozitive" simple cu ajutorul cărora explică fenomene astronomice

Copiii din comuna Pui au confecţionat tot felul de “dispozitive” simple cu ajutorul cărora explică fenomene astronomice

La concurs participă echipe de minimum cinci elevi, coordonate de un profesor de ştiinţe, în condiţiile în care o şcoală poate înscrie o singură echipă în competiţie. Fiecare trebuie să realizeze o mini-expoziţie, care să poată fi văzută într-o zonă circulată a şco­lii, “prin care să ilustreze de o manieră coerentă şi corectă din punct de vedere ştiinţific evoluţia Universului de la Big Bang şi până în prezent”. Aşa cere regulamentul care mai impune echipelor să reali­zeze un material expozi­ţional dispus pe minimum 5 metri liniari şi minimum 7,5 metri pătraţi. Concursul vrea să evidenţieze atât cunoştinţele elevilor, cât şi calităţile lor creative. La întrecerea ai cărei câştigători vor fi anunţaţi pe 24 septembrie, s-au înscris 114 echipe din toată ţara, atât şcoli gimnaziale, cât şi licee. Una dintre echipele participante vine de la Şcoala Gimnazială Pui, sub coordonarea profesorului Matei Dan: “Am trimis la termen, până în 30 iunie, raportul final cu toate acti­vităţile realizate timp de câteva luni şi acum rămâne să sperăm că unul dintre laboratoare va ajunge la noi. Două luni am pregătit expoziţia de desene, copiii s-au străduit să deseneze cât mai bine şi cele mai reuşite lucrări au ajuns în expoziţie, pe holul şcolii, plus una mobilă, în curtea unităţii, pe panouri”. Zeci de copii s-au implicat: “Înainte de a demara acest proiect nu ştiam prea multe, acum a început să mă pasioneze şi foarte des caut informaţii”, spune Rareş Bucur, în timp ce Robert Bârc s-a documentat serios despre găurile negre şi forţa gravitaţională pe care o au acestea asupra altor corpuri: “O gaură neagră atrage corpurile care se învârt în jurul ei şi, când ajuns în acea zonă, nici lumina nu mai scapă”. Fiecare elev a dezvoltat şi o demonstraţie practică, pe care a prezentat-o clasei. Adrian Băluşe a prezentat, de exemplu, o simulare a eclipsei de lună: “Aceasta are loc atunci când Luna – în mişcarea ei în jurul Pământului – intră în umbra acestuia şi astfel razele solare sunt împiedicate de către Pământ să ajungă la Lună. Am aflat că acel con de umbră al Pământului este împărţit în două părţi: umbră şi penumbră. În umbră, nu este niciun fel de lumină directă, iar în penumbră există o iluminare parţială”. Adrian şi-a construită o tijă pe ale cărei capete sunt amplasate două mingiuţe care întruchipează cele două astre şi astfel explică eclipsele.

Astronomii din Pui

De când se documentează pentru proiect, Adrian, care tocmai a terminat clasa a VI-a, a câştigat şi premiul de “Micul Astronom”: “Îmi plăceau şi înainte asemenea informaţii, dar de când am început acest proiect, pasiunea mea s-a extins. Acum sunt mult mai interesat de formarea Universului. M-am tot interesat de atunci”. Colegul său Raul Meliţă, cu un an mai mic, s-a ocupat de eclipsa solară, care: “Se vede doar din anumite zone ale Pământului, pentru că Luna e mai mică”. Pe baloane rotunde, copiii au “demonstrat” expansiu­nea Universului: “Punctele de vată de pe el reprezintă galaxiile, cu cât balonul e mai mare, cu atât galaxiile se depărtează mai mult una de cealaltă. Balonul mare reprezintă ce se întâmplă peste câteva mi­lioane de ani”, explică Ra­reş Bucur. “Noi am avut multe activităţi pe care le-am luat în serios şi ne-am străduit foarte mult să fie totul bine”, spune Isabela Costea, dintr-a VII-a, care s-a ocupat şi de prezentarea undelor radio: “La o baterie de nouă volţi am adaptat două bucăţi de sârmă, din care una a fost rotită în formă de cerc, s-a folosit un creion ascuţit la ambele capete, iar grafitul lui s-a folosit ca undă de radiaţie radio. S-a pornit radioul pe banda AM şi cu vârful creionului atiungeam banda de sârmă. Radioul recepţiona astfel sunet produs de atingerea cercului”. Micuţii şi-au făcut şi o pa­gină de Facebook pe care o reactualizează cu informaţii noi, dar şi un blog: “Eu şi Big Bang-ul”, unde sunt şi video înregistrari cu prezentările făcute de copii. S-au gândit că ceară Inspectoratului Şcolar Judeţean introducerea unui curs opţional de astronomie. Dacă nu, copiii şi profesorul lor, Matei Dan, sunt decişi să înfiinţeze măcar un cerc de astronomie în şcoală, unde să facă tot felul de experimente.

Peretele cu astro­nomie, de la Colegiul Naţional “Decebal”

Pentru elevii din Şcoala Gimnazială Pui, participarea la un asemenea concurs vine ca o experienţă extraordinară. La Colegiul Naţional Decebal din Deva, entuziasmul nu a fost la fel de mare: “Am considerat că tema concursului este deosebit de interesantă şi poate fi o provocare pentru elevii liceului. Imediat am postat informaţiile despre concurs pe forumul liceului, manifestându-mi intenţia de a forma o echipă de cel puţin cinci elevi şi împreu­nă să realizăm panoul miniexpoziţiei cu care să participăm la concurs. În cele din urmă, cam cu 2 săptămâni înainte de termenul limită, şase elevi din clasa a XI-a D au hotărât să formeze «grupa de şoc» care să pornească proiectul nostru. Echipa iniţială este formată din Alice Amanolesei, Denisa Dobrotă, Irimie Cezara, Cătălina Toma, Iulia Tomoni şi Nicu Spunei”, spune profesorul coordonator, Sorin Stănculescu. De la prima întâlnire a echipei, s-au schiţat ideile proiectului, temele posibile ale acestuia şi s-au identificat sursele de informare pentru materialele prezentate, mai ales cele vizuale. “Am reuşit să facem un panou chiar mai mare decât cel cerut, dar şi aşa destul de neîncăpător pentru ce am fi vrut în final să prezentăm. Iniţial ni s-a părut enorm, având în vedere că nu ştiam cum să începem: dimensiunile panoului principal sunt: 7,2 m lungime, 1,25 m înălţime, adică 9 metri pătraţi, plus panoul inferior secundar, cam de 3,6 m x 0,6 m, adică în jur de doi metri pătraţi. În total, avem 11 metri pătraţi de expoziţie. Munca pentru realizarea panoului a durat mai bine de o săptămână şi a presupus zile întregi de lucru de la ora 8 sau 9, uneori până la 19 seara. Laboratorul de fizică s-a transformat în atelier şi platformă de lucru, la propriu”, explică cadrul didactic care a coordonat deceba­liştii. Mini-expoziţia lor are cinci teme principale, prin­tre care: “Model al evoluţiei Universului în primii 300.000 de ani”,
“Sisteme cosmice existente acum în Univers”, “Cosmologi”, “Dovezile experimentale”, “Modele de Univers, mo­dele pentru evoluţia Universului”. După realizarea miniexpoziţiei şi intrarea oficială în concurs, a urmat partea cea mai dificilă: valorificarea informa­ţiilor expuse pe durata a şase săptămâni prin prezentări sau conferinţe. Informaţiile dobândite de tinerii astronomi au ajuns de la colegii lor din clasele a VI-a până la elevii claselor a XII-a, cam la 700 de elevi, din 25 de clase. Mai mult, profesorul Sorin Stănculescu, împreună cu decebaliştii din clasa a X-a A, a realizat o conferinţă în incinta librăriei Diverta Ulpia, unde s-au discutat amănunte legate de erele evoluţiei sau modelele de Univers şi s-au prezentat cărţile de ştiinţă dedicate acestui subiect, precum “Visul lui Einstein” sau “Universul într-o coajă de nucă”.

Concursul dedicat lui Copernic

Startul concursului a fost dat pe 19 februarie, în ziua aniversării naşterii lui Nicolaus Copernic, astronomul care a contrazis teoria geocentrismului şi a dezvoltat teoria heliocentrică, cea potrivit căreia Soarele se află în centrul siste­mului solar, şi nu Pământul. “Cosmologia – Cum a apărut şi cum evoluează Universul” este numele concursului organizat de Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) cu parteneri de marcă precum Institutul Polonez din Bucureşti, Institutul Astronomic al Academiei Române, Agentia Spaţială Română (RoSA), ESERO România şi Agenţia Spaţiala Europeană (ESA). Derulat între 19 februarie şi 24 septembrie 2015, concursul cere echipelor participante să realizeze o mini-expoziţie pe teme de astronomie şi cosmologie, să organizeze seminarii, dezbateri, să promoveze expoziţia, dar şi evenimentele aferente în şcoală şi în comunitate. Pentru ASUR, este a doua oară când organizează o competiţie naţională între şcoli, după ce prima, organizată în 2012, respectiv concursul “Emil Racoviţă” a mobilizat peste 120 de unităţi şcolare. La 500 de ani de când Nicolaus Copernic a început să lucreze la opera sa fundamentală, lucrarea “De Revolutionibus Orbium Coelestium”, adică “Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti”, terminată în 1530 şi publicată în anul 1543, asociaţia a ales o temă de concurs bazată pe cosmologie, nu doar pentru a deschide tinerilor gustul pentru cunoştinţele de astronomie: “…vrem să evidenţiem rolul important pe care astronomia îl joacă în înţelegerea locului omului în Univers şi să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că, de 20 de ani, această materie nu se mai studiază în şcolile din România”, a declarat preşedinte ASUR, Toma Pătraşcu, pentru asur.ro. Acelaşi site publică şi declaraţia unei membre a juriului, Magda Stavinschi, de la Uniunea Astronomică Internaţională: “Abia aştept să văd cum îşi vor folosi elevii creativitatea pentru a prezenta subiecte atât de captivante. Mă aştept să găsesc printre ei viitori cercetători şi astronomi, ale căror cercetări vor îmbunătăţi cunoştinţele pe care le avem despre Univers.”

About Laura Oană