Vara aduce cu ea nu doar canicula, care îi predispune la accidente nedorite pe bolnavii de inimă, ci şi zile cu soare torid, care ne poate îmbolnăvi grav de una dintre formele de cancer de piele. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), bună parte din teritoriul României se află la un nivel de radiaţii UV foarte mare, ceea ce creşte riscul îmbolnăvirilor. De altfel, numărul cancerelor de piele a crescut alarmant din 2009 şi până astăzi!
Ce se întâmplă, de fapt, la nivel celular, din cauza soarelui? Dacă o expunere prudentă poate fi de ajutor organismului, ajutând la producerea vitaminei D, atât de necesară pentru fixarea calciului în oase, expunerea prelungită poate modifica ADN-ul celulelor, generând alterări ale „setărilor” acestora, care încep să se înmulţească necontrolat, putând să genereze chiar metastaze. „Melanomul este o formă de cancer cutanat, care îşi are originea în celulele producătoare de pigment, denumite melanocite. Sub influenţa soarelui excesiv, aceste celule devin anormale, cresc necontrolat şi invadează agresiv ţesuturile din jur. Modificările la nivel celular sunt iniţial invizibile, însă pe termen lung ele pot produce diferite forme de cancer cutanat: carcinoame, care nu pun viaţa în pericol, dacă sunt depistate din timp, şi melanomul, cea mai gravă formă de cancer cutanat, care prezintă un risc ridicat de metastazare. Chiar dacă melanomul este mai puţin frecvent decât alte tipuri de cancer de piele, acesta este cel mai grav. Din fericire, melanomul poate fi vindecat dacă este depistat şi tratat în stadiile incipiente, când este localizat doar la nivelul pielii. În stadiile mai avansate, se poate răspândi sau metastaza pe cale hematogenă (prin sânge) sau limfatică (prin limfă) la alte organe sau la oase, în aceste cazuri fiind mai puţin probabilă vindecarea”, explică medicul Cecilia Birău, coordonatoarea activităţilor de promovare şi educaţie din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara (DSP).
Care sunt factorii de risc pentru melanom
Primul factor de risc pentru melanom este expunerea excesivă la soare, mai ales la orele de mare risc (11-17). Expunerea excesivă la soare se poate produce şi inconştient, nu doar în timpul vacanţelor, în timpul copilăriei (când aceasta este foarte periculoasă, pentru că produce modificări la nivelul “aluniţelor” deja existente), în timpul exercitării sarcinilor specifice meseriei, dacă persoana respectivă e nevoită să lucreze în soare sau chiar în timpul unor plimbări prelungite în aer liber. De asemenea, expunerea la radiaţiile UV în saloanele de bronzat constituie un factor de risc la fel de mare ca sesiunile de plajă sub soare torid. Arsurile solare din perioada copilăriei şi istoricul de melanom sau altă tumoră cutanată, aluniţele atipice (ceea ce medicii numesc “nevi displazici”), dar şi prezenţa a mai mult de 50 de aluniţe pe corp, toate pot fi semnale de alarmă şi, în acelaşi timp, factori de risc pentru melanom. De asemenea, cine a suferit de alte tipuri de cancer, precum leucemia sau limfomul, pistruiaţii şi persoanele cu sistem imunitar deficitar trebuie să se ferească de soare. Aluniţele mari prezente la naştere, dar şi xeroderma pigmentosum, o boală extrem de rară, din cauza căreia organismul nu este capabil să refacă celulele lezate de arsurile solare, sunt, de asemenea, factori de mare risc.
Risc considerabil de îmbolnăvire
Toate acestea în condiţiile în care ANM a anunţat că bună parte din teritoriul României se află la un nivel de radiaţii UV cuprins între 8 şi 10, indice considerat foarte mare (scara indicelui este de la 0 la 11+), astfel că riscul de îmbolnăvire cu o formă de cancer de piele din cauza razelor soarelui este considerabil şi trebuie luat în seamă. Aşadar, cum ne putem proteja de razele ultraviolete? Evitaţi cu orice preţ arsurile solare, de la simpla înroşire a pielii, până la arsurile cu băşici, clasificate de medici ca arsuri de gradul II. Modificarea echilibrului hormonal din timpul sarcinii creşte sensibilitatea cutanată, aşa că o gravidă care stă la soare riscă să se aleagă cu o mulţime de pete pigmentare pe faţă, aşa numita „mască de sarcină”, care se mai numeşte şi melasmă sau cloasmă. Cine suferă de fotodermatoze (care pot afecta nu doar zonele exuse la soare, ci şi pe cele acoperite) poate suferi din cauza erupţiilor cutanate caracterizate prin înroşirea pielii şi mâncărimi, dar se regăseşte şi în categoria persoanelor cu risc de a dezvolta o boală de piele ca urmare a expunerii excesive la soare. Dacă folosiţi parfumuri, evitaţi să le pulverizaţi pe piele înainte de a merge la plajă sau chiar de a ieşi în oraş la o plimbare în plin soare, pentru că acestea, alături de medicamente, pot genera erupţii cutanate, iar 75 la sută dintre cazuri sunt declanşate chiar de expunerea la soare.
Anual, 20 de noi cazuri de boală
Efectele negative ale expunerii excesive şi neprotejate la soare nu se opresc doar la cazurile grave sau mai puţin grave de cancer de piele. Prea mult soare îmbătrâneşte pielea, o face să îşi piardă elasticitatea, creează riduri şi duce la apariţia de pete. Printre regulile de bază pentru evitarea îmbolnăvirilor cu cancere de piele se numără evitarea expunerii bebeluşilor şi a copiilor la soare, evitarea plajei între orele 11 şi 17, purtarea de haine deschise şi pălării de soare, folosirea de creme cu filtre solare cât mai ridicate, nu doar la plajă, ci şi la o simplă ieşire în oraş. De asemenea, este bine de ştiut că cremele şi uleiurile solare ne ajută să prevenim apariţia bolilor de piele, însă nu absorb decât parţial razele solare. În plus, mare atenţie când şi de unde le cumpăraţi, pentru ca acestea să fie în garanţie şi, mai ales, să nu fie contrafăcute. O cremă solară falsificată vă poate face şi mai mult rău, pentru că poate conţine chimicale nocive pentru sănătate. Medicii spun că, dacă sunt depistate la timp, 90% dintre cancerele cutanate pot fi vindecate. Cu toate acestea, numărul lor este în continuă creştere: numai în judeţul Hunedoara numărul hunedorenilor depistaţi cu cancer de piele a crescut de la numai 22 în 2009, la 150 în 2014, iar anual medicii descoperă încă 20 de noi cazuri de melanom.
Cum putem depista singuri o „aluniţă” cu risc?
Persoanele cu pielea, părul şi ochii deschişi la culoare sunt mai predispuse, iar 80 la sută dintre melanoame apar din aluniţele preexistente. De aceea, urmăriţi cu atenţie o eventuală modificare în mărime şi culoare a aluniţelor. Dermatologii ne învaţă metoda ABCDE, pentru depistarea eventualelor melanoame: A – asimetria: dacă aluniţa este rotundă şi simetrică, nu vă faceţi griji, dacă este asimetrică, ar putea constitui un factor de risc; B – bordurile: dacă bordurile sunt regulate, atunci avem de-a face cu o simplă aluniţă, dacă marginile acesteia sunt dantelate, atunci ar putea fi vorba de un melanom; C – culoarea: în cazul în care culoarea aluniţei este uniformă, este vorba despre o simplă aluniţă, dar dacă pata pe piele este maro cu negru închis, atunci consultaţi un dermatolog; D – diametrul: mai mare de 5 milimetri ar putea sugera existenţa unei aglomerări de celule cu potenţial canceros; E – evoluţia: dacă „aluniţa” creşte sau îşi modifică nuanţa, atunci mergeţi neîntârziat la medic.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.