Muzeu virtual al cetăţilor dacice

Universitarii din Cluj-Na­poca şi specialiştii mu­zeului din Deva şi Cluj-Napoca au reuşit să înceapă un proiect al cărui rezultat va fi de-a dreptul spectaculos şi extrem de util în tentativa de a atrage mai ales tinerii. Este vorba despre două spaţii ex­po­ziţionale permanente care vor fi, practic, muzee virtuale. Dacă totul merge conform planului, începând din aprilie, anul viitor, toţi vizitatorii Palatului Magna Curia din Deva şi cei ai Muzeului Na­ţio­nal de Istorie a Tran­silva­niei se vor putea plimba virtual prin ce­tă­ţile da­ci­ce „reconstruite” digital şi vor putea modela şi decora obiec­te da­ci­ce, tot în lumea virtuală. 

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (cu excepţia celei de la Căpâlna) sunt reconstruite digital şi vor putea fi vizitate virtual începând de anul viitor

Realizarea este posibilă printr-un proiect în valoare de aproape un milion de euro, bani proveniţi din granturi SEE (aşa-zisele fonduri norvegiene), derulat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca.

Dotări de ultimă ge­neraţie

Cele două muzee virtuale vor fi dotate, fiecare, cu câte trei proiectoare 3D şi mai multe monitoare de înaltă rezoluţie, precum şi o serie de gadget-uri mo­derne cu ajutorul cărora vizitatorul se va putea întoarce-n timp cu două milenii, se va putea plimba prin cetăţile dacice reconstruite digital, va putea “desface” structuri dacice cu simple gesturi, pentru a vedea modul în care erau construite, şi va vedea cum arătau, de fapt, templele dacilor.
„Pe lângă scanarea, digitalizarea şi contextuali­zarea a 500 de obiecte, proiectul ne oferă posibilitatea de a pune în valoare şi altfel atât monumentele cât şi patrimoniul mobil provenit din zona acestora. Este vorba despre reconstituiri vizuale ale acestor monumente extrem de importante, atât a structurilor de zid cât şi a structurilor care erau alcătuite din materiale perisabile (lemn, paie – etc.), specifice dacilor. Mă refer la locuinţe dacice, ateliere şi alte structuri”, spune cercetătorul Cristina Bodó, responsabil de proiect din partea MCDR Deva. O variantă on-line a muzeului virtual va fi disponibilă şi on-line, pe site-ul dacit.utcluj.ro.

Provocări tehnice

Cele trei scannere laser de mare precizie achizi­ţionate prin proiect îi vor ajuta însă pe tehnicienii proiectului să realizeze imagini digitale tridimensionale pentru cinci cetăţi dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa), dar şi pentru cele 500 de artefacte reprezentative pentru patrimoniul dacic. „150 de artefacte sunt deja scanate. Scanarea unuia singur durează în jur de 15 minute, pentru că e vorba de dispozitive care scanează 60 de milioane de puncte pe minut, cu o precizie de 25 de microni. Dorim să scanăm şi cetăţile dacice, unde vom avea o precizie de un milimetru, iar reprezentările grafice vor respecta atât structura şi forma cât şi textura şi coloritul obiectelor şi clădirilor scanate, ori reconstruite virtual (în cazul clădirilor – n.red.). Mai avem de lucru, dar sunt încrezător că ne vom încadra în termenul – limită. Dorim să comprimăm dimensiunile fişierelor imaginilor 3D astfel încât să se poată lucra cu ele şi pe calculatoare mai puţin performante, tablete sau telefoane inteligente. Fişierele în variantă Beta vor exista şi pe site-ul dacit.utcluj.ro şi vor putea fi descărcate şi folosite în scop didactic. Obiectele reconstruite di­gital vor exista în spaţiile multimedia alături de obiecte reale. Dorim să readucem tinerii în muzee, iar un asemenea demers are şanse de reuşită. Nu cred că mai există, la ora actuală, un asemenea proiect. În fiecare spaţiu multimedia vom avea şi câte o masă interactivă multi-touch pe care, de exemplu, copiii vor putea rezolva puzzle-uri cu temă dacică”, explică managerul de proiect Călin Neamţu, conferenţiar în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Avanpremieră pe 15 august

Dacă la scanarea artefactelor mai e mult de lucru, câteva aplicaţii ce vor fi disponibile publicului sunt 80 – 90 la sută gata. Una dintre ele îi va permite vizitatorului să se plimbe prin cetăţile dacice doar prin gesturi, fără să atingă vreun dispozitiv IT. O altă aplicaţie îi permite utilizatorului să studieze, de exemplu, un vas dacic din orice unghi posibil, să-l ornamenteze şi să-l coloreze, cu ajutorul unui dispozitiv lip-motion. Cea de-a treia aplicaţie la care mai e puţin de lucru este funcţionalizarea unui dispo­zitiv de vedere 3D format dintr-un set de len­ti­le în faţa cărora se am­pla­sează un smartphone cu ambele camere ale sale pornite.
Toate aceste aplicaţii, în stadiul actual, vor fi prezentate publicului, în avanpremieră, pe 15 august, în capitala Daciei Libere, când va fi marcată „Ziua porţilor deschise la Sarmizegetusa Regia”.