Soarta CEH: administraţia vorbeşte de o salvare, sindicatele se tem de lichidare

Mai sunt doar nouă zile până când se va decide soarta Complexului Energetic Hunedoara. Cu toate problemele pe care le are colosul “născut” fără datorii în 2012, dar înglodat în datorii imediat după ce a fost “aruncat” pe piaţa liberă a energiei, fără a beneficia în prealabil de restructurări şi retehnologizări masive, administraţia CEH spune, oficial, că totul va fi bine. Sindicaliştii din cadrul complexului par însă ceva mai realişti şi, printre rânduri, anunţă sfârşitul Complexului.

Minerii din cadrul CEH află peste câteva zile câţi ani vor mai putea intra şi ieşi din şut: trei sau 10?

Pe 24 octombrie, Ministerul E­nergiei şi administraţia CEH vor trebui să prezinte Comisiei Europene, la Bruxelles, un plan rea­list de restructurare a Complexului. Este condiţia principală a acordării acelui ajutor de stat în valoare de 157 de milioane de lei, în vara acestui an. În cazul în care planul nu va fi acceptat, şi minele considerate până acum via­bile din Valea Jiului (Lupeni, Livezeni, Lonea şi Vulcan) vor intra pe program de închidere până în 2018.
Trei întrebări
Totuşi, noul director al CEH, Emil Floruţ (foto), pare optimist. Cel puţin aşa reiese din răspunsurile oferite în scris la trei întrebări adresate de noi, răspunsuri pe care le redăm integral:

Care sunt, în linii mari, preve­de­rile planului de restructurare şi eficientizare a CEH care va fi prezentat spre avizare Comisiei Europene pe 24 octombrie?
Referitor la Planul de restructurare, propunerea cu care ne vom adresa Comisiei Europene va prevedea următoarele direcţii:
În ceea ce priveşte activitatea minieră, se are în vedere conti­nuarea activităţii de extracţie în condiţiile prevăzute prin

Emil Floruţ

Decizia 2010/787/UE, cu accesarea unui ajutor de stat, care, până la efi­cien­tizarea activităţii exploatărilor, va compensa diferenţa dintre preţul de producţie al cărbunelui şi cel de vânzare. De asemenea, vom prezenta CE argumente pertinente de natură tehnică care să determine extinderea termenului limită privind închiderea minelor, de la anul 2018 la anul 2024, cu intenţia ca în acest interval să facem eforturile necesare rentabilizării activităţii, astfel încât să asi­gurăm resursele financiare care să permită returnarea ajutorului de stat şi continuarea în viitor a exploatării cărbunelui. Accesarea ajutorului de stat va permite menţinerea locurilor de muncă, cu consecinţe benefice în plan social şi economic.
În ceea ce priveşte activitatea e­nergetică, se are în vedere finalizarea lucrărilor de desulfurare de la SE Paroşeni (Termocentrala Paroşeni – n.red.), obţinerea licenţelor de funcţionare a SE Deva şi rezolvarea aspectelor legate de conformarea la condiţiile de mediu pentru grupurile opera­ţionale ale SE Deva (Termocentrala Mintia – n.red.). În acest sens, se va asigura o funcţionare atât pe cărbune, cât şi pe gaz, pentru ca, cel puţin în perioada de vară, efectul poluant al SE Deva să fie limitat (prin funcţionarea pe gaz). De asemene, pentru SE Deva se propune constituirea unei noi capacităţi de producţie adaptată arderii deşeurilor municipale.

2. Ce şanse consideraţi că exis­tă ca acest plan să fie acceptat de Comisia Europeană?
Sunt şanse mari de a fi aprobat, pentru că se mulează exact pe cerinţele Comisiei Europene. Este de menţionat că au fost deja iniţiate măsuri de reorganizare organizaţională şi funcţională care produc efecte în direcţia reducerii costurilor de producţie, fără a afecta locurile de muncă.
De asemenea, în sprijinul po­pulaţiei din Valea Jiului, depunem toate eforturile să obţinem sprijinul unor furnizori care să ne asigure cele necesare reabilitării reţelei de termoficare existente, în vederea eliminării deficienţelor care produc 75% pierderi la furnizarea agentului termic. Lucrările de reabilitare vor începe lunea vii­toare şi vor fi terminate în timp util, astfel încât populaţia Văii Jiului să beneficieze de costuri reduse şi eficienţă sporită pentru agentul termic furnizat de SE Paroşeni.
În ceea ce priveşte SE Deva, reţeaua de termoficare este rea­bilitată în proporţie de 90%, singura problemă legată de furnizarea agentului termic pe perioada iernii fiind asigurarea cărbunelui necesar arderii. Având în vedere că producţia de cărbune din Valea Jiului nu este suficientă, cu sprijinul Mi­nisterului Energiei şi al condu­cerii societăţii, am iniţiat demersuri pentru achiziţionarea a 100.000 tone de cărbune, la un preţ sub 50 lei/Gcal, cu plata scadentă la 90 de zile.

3. Ce se va întâmpla cu CEH şi angajaţii săi în cazul în care Comisia Europeană respinge planul de restructurare prpus?
Ca măsură de siguranţă, facem toate eforturile pentru a obţine finanţări, avansuri sau credite pentru constituirea până în 21 octombrie a resurselor financiare necesare rambursării împrumutului accesat. De asemenea, s-au luat măsuri pentru valorificarea stocurilor fără mişcare şi cu mişcare lentă.

Scepticism sindical

Petre Nica

Liderul Sindicatului “Muntele”, Petre Nica (foto), spune că intenţiile admi­nistraţiei  privind revitalizarea CEH sunt lăudabile, dar au un mare “defect”: lipsa sursei de  finanţare. Anul acesta, CEH a avut dificultăţi în a plăti salariile la timp, motiv  pentru care e greu de crezut că poate procura banii necesari unor investiţii în  grupuri energetice moderne pe gaz metan, cu atât mai puţin pentru conformarea  Termocentralei Mintia la normele de mediu, investiţie care se ridică la o sumă  cuprinsă între 80 şi 120 de milioane de euro, conform fostului director al CEH,  Constantin Jujan.
Petre Nica a comentat, pentru REPLICA, răspunsurile oferite de noul manager al  CEH: “A face vorbire de un program de închidere în baza regulamentului  787/2010/CE înseamnă închiderea mineritului în 2018, nicidecum în 2024. Mai  mult, conform prevederilor din regulamentul amintit nu avem posibilitatea  finanţării ajutorului de stat întrucât nu avem o alta referinţă financiară în afara  celei uzate deja de Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului. Termocentrala Paroşeni are întradevăr şansa finalizării desulfurării însă, dacă la preţul cu care va produce megawattul chiar cu un cărbune subvenţionat adăugăm şi ratele rambursării împrumuturilor, vorbim în mod sigur de un producător de energie nerentabil. Programul ce urmează a fi prezentat CE trebuie să respecte deciziile şi regulamentele acesteia. Este greu de crezut că membrii Comisiei Europene vor aviza favorabil un program care vorbeşte de închiderea minelor într-un alt termen decât cel prevăzut în regulamentul 897/2010. Furnizarea şi distribuţia energiei termice atât în Valea Jiului cât şi în Deva va trebui să fie măcar ea asumată de administraţiile locale care, altfel, se fac vinovate de lipsa din bugetul CEH a peste 40 de miliaoane de euro, bani care reprezintă contravaloarea energiei termice livrate şi pentru care societăţile de distri­buţie ale administraţiilor locale nu au făcut plata. CEH nu are în acest moment bonitate pentru a putea accesa credite, ajutorul de salvare mai poate veni abia peste 10 ani, în consecinţă există foarte mari şanse ca după 24 octombrie poveştile frumoase despre redresarea CEH să devină, de fapt, lichidarea acestuia”.