Uneltele de lângă Sarmizegetusa Regia produc un nou scandal

Descoperirea “întâmplătoare” a unor unelte dacice din fier la Sarmizegetusa Regia iscă o nouă situaţie tensionată între instituţiile din judeţ şi demonstrea­ză, încă o dată, că arealul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei nu este administrat corespunzător. Un comunicat al Consiliului Judeţean dă de înţeles că jandarmii au fost indolenţi atunci când au comunicat desco­perirea uneltelor, iar Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara nu şi-a făcut încă treaba până la capăt.

Pe 8 octombrie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Hunedoara anunţa că jandarmii au predat Primăriei Orăştioara de Sus 23 de obiecte de metal “ce pot fi de interes arheologic”. “Obiectele au fost desco­perite de jandarmii montani aflaţi în misiune, în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei. Obiectele se aflau la vedere, pe suprafaţa solului sau parţial în sol, în zona Drumului Dacic – Valea Albă. În zona respectivă nu existau urme de săpături. Cel mai probabil, piesele metali­ce au ieşit la suprafaţă ca urmare a eroziunii solului în urma fenomenelor naturale”, se arăta în comunicatul IJJ Hunedoara.

CJ reclamă două erori şi o “neglijenţă”

Marţi, Consiliul Judeţean a emis un comunicat de presă în care arată că, de fapt, cele 23 de obiecte din fier (care s-ar putea să fie extrem de valoroase din punct de vedere ştiinţific) au fost găsite, de fapt, la doar trei metri distanţă de o groapă săpată de practicanţi ai braconajului arheologic. Groapa fusese descoperită cu doi ani în urmă şi cercetată ulterior. O a doua eroare făcută de Jandarmerie este că a apreciat că obiectele ar fi ieşit la suprafaţă ca urmare a eroziunii solului. Nimic mai fals, susţine CJ Hunedoara. Nicovalele, cleştii, ciocanele şi celelalte unelte se aflau, “fain-frumos”, cum zice ardeleanul, pe pământ, fără să fie acoperite nici măcar de vreo frunză. În plus, specia­liştii consultaţi de Consiliul Judeţean spun că gradul lor de oxidare este rezultatul unei expuneri la aer. În pământ, uneltele n-ar fi fost chiar atât de ruginite. Mai mult, în zona respectivă se patrulează destul de des, iar asemenea obiecte nu au fost sesizate nici de jandarmi, nici de angajaţii firmei de pază care au în grijă Sarmizegetusa Regia.
În acelaşi comunicat, CJ Hunedoara reclamă şi faptul că, până acum, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Hunedoara nu s-au deplasat în teren pentru a cerceta cazul şi nu au sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara, dat fiind faptul că, în opinia specialiştilor consultaţi de Consiliul Judeţean, obiectele de patrimoniu au fost aduse din aceeaşi zonă şi lăsate la vedere ca un act de provocare din partea unor autori necunoscuţi. Ipoteza apare la doar câteva săptămâni după ce un alt act provocator s-a soldat cu peste 400 de gropi de mici dimensiuni săpate în cetăţile dacice neadministrate de CJ Hunedoara.
În replică, Angelica Bălos, consilier pe probleme de arheologie în cadrul direcţiei amintite, spune că demersurile legale vor fi făcute în cel mai scurt timp posibil: “Suntem puţini oameni, cu foarte multe sarcini de dus la bun sfârşit. Nu am reuşit să ajung la locul descoperirii acelor obiecte, însă acest lucru se va întâmpla în zilele următoare, după care vom îndeplini toate procedurile prevăzute de lege”.

Mai sunt şi altele, mult mai multe

“Descoperirea aşa-zis întâmplătoare nu a avut loc pe arealul administrat de Consiliul Judeţean, ci în apropierea acestuia. Este un act provocator făcut de autori necunoscuţi. Piesele desco­perite de jandarmi au 300 – 400 de kilograme, în total. Este cât se poate de clar că nu au ieşit la iveală din pământ, ci au fost aduse de cineva, relativ recent, acolo, de undeva din apropiere. Nu ştim de ce acel cineva a făcut asta. Astfel de piese sunt produse reziduale ale activităţilor de braconaj arheologic desfăşurate în zonă. Pentru cei care căutau comori dacice, uneltele de fierărit nu prezentau nicio valoare, erau nerentabile. Cred că, pe tot arealul cetăţilor dacice,
există zeci de tone de asemenea obiecte pe care nu se învredniceşte nimeni să le adune”, spune admi­nistratorul Sarmizegetusei Regia, Vladimir Brilinsky.