Deponeul ecologic – o adevărată epopee

Articolul a fost vizualizat de 945 ori

Deponeul ecologic de la Bârcea Mare este gata. Asta nu înseamnă însă că, de mâine, vom depozita gunoi după normele UE. “Mai e încă mult până departe” – zice vorba din popor. Urmează licitaţiile pentru stabilirea firmei care va opera deponeul şi a firmelor care vor colecta gunoiul din cele patru zone ale judeţului. În cea mai optimistă va­riantă, întregul
sistem va fi func­ţio­nal în aprilie. Dacă istoria din alte judeţe se repe­tă şi la Hunedoara, vom mai avea de aşteptat, poate chiar ani, nu doar luni.

Deponeul ecologic de 20 de milioane de euro e gata, însă mai are de aşteptat până când va fi cu adevărat de folos judeţului

Deponeul ecologic de 20 de milioane de euro e gata, însă mai are de aşteptat până când va fi cu adevărat de folos judeţului

Povestea deponeului începe încă din 2005. Se pregătea aderarea României la Uniunea Europeană şi era cazul să renunţăm la vechile rampe de gunoi, care emană mirosuri şi gaz metan la întâmplare, care se aprind, de multe ori, singure şi care ocupă suprafeţe imense. A fost un parteneriat eşuat al CJ Hunedoara, mai întâi, cu o firmă belgiană. Apoi s-a mers pe ideea unei finanţări europene.

Ipocrizie roşie

Judeţul Hunedoara era singurul care avea prevăzute două deponeuri: unul care să deservească Valea Jiului, celălalt, destinat restului judeţului. Mare parte dintre consilierii locali de la Petrila s-au opus, mai ales cei din PSD. Au trecut însă nişte ani de-atunci, iar liderul PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor, crede că toată lumea a uitat acest amănunt. La prezentarea de final a investiţiei, de vineri, 20 noiembrie, Laurenţiu Nistor a declarat: “La orice asemenea eveniment, tendinţa este să felicităm şefii şi constructorii. Uităm să-i apreciem şi să le mulţumim cetăţenilor care au acceptat ca un asemenea deponeu să se afle aproape de localităţile lor, respectiv oamenilor din Simeria şi Băcia, timp în care alţi consilieri din alte zone fugeau după oameni să-i scoată la revoltă. Puteam avea şi al doilea deponeu, dar interesele s-au dovedit a fi mai puternice. Felicitări Consiliului Judeţean, felicitări domnule preşe­dinte (Adrian David – n.red.). Am fost singurul judeţ care avea aprobate două deponeuri, dar acum rămâne de văzut care vor fi costurile transportului gunoiului de la Uricani la Băcia, când puteai să ai un deponeu la 10 kilometri distanţă (la Petrila, distanţa reală între Uricani şi Petrila fiind, în realitate, de aproape 40 de kilometri – n.red.)”. Laurenţiu Nistor uită că nu a reuşit să gestioneze criza de atunci. Nu a reuşit nicicum să-şi convingă membrii de partid aleşi consilieri la Petrila să susţină ideea unui deponeu.

Laude anulate de plângerile constructorilor

Dincolo de ipocriziile politice “scăpate” de unii vorbitori, festivitatea de prezentare a deponeului a fost una mai puţin obişnuită, fiind caracterizată de un entuziasm oarecum estompat de doi factori: nemulţumirile constructorilor şi simplul fapt că vor mai trece luni bune (dacă nu cumva, ani) până când acesta va fi cu adevărat opera­ţional.
La Bârcea Mare s-au construit, practic, o staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor, o staţie de sortare a acestora şi o primă celulă de depozitare, dintr-un total de patru. Investiţia se ridică la aproape 20 de milioane de euro. Constructorii au fost nevoiţi însă să vină cu “bani de-acasă”, pentru că organismele centrale n-au catadicsit să facă plăţile la termen. Dar asta n-a fost singura problemă. “Proiectul a început efectiv abia în luna mai, când s-a emis autorizaţia de construire (în loc să înceapă în decembrie 2014 – n.red.). Practic, s-a lucrat doar şase luni la un nivel maxim de intensitate. Între 20 mai şi 20 iunie s-a lucrat 24 de ore din 24. Vă dau un exem­plu: s-au consumat 10 tone de motorină pe zi, pentru această lucra­re, în intervalul amintit. În tot acest timp, noi (Acomin – n.red.) am suferit adevărate şocuri financiare. Nu, nu suntem în insolvenţă, însă avem sume mari neîncasate, pe mai multe proiecte. De exemplu, la data finalizării lucrărilor la deponeu, noi am încasat doar 53 la sută din sumă, iar azi (vineri, 20 noiembrie – n.red.) a venit vestea că AM POS nu are bani. Noroc că am colaborat cu Strabag, o societate cu capital puternic. Vor mai fi fonduri europene, însă eu sfătuiesc Consiliul Judeţean să aibă o sursă financiară ca back-up pentru asemenea situaţii, pentru că mecanismul pe fonduri europene este încă birocratic”, a spus managerul Acomin, Dan Faur.
La rândul său, directorul pe probleme de mediu din cadrul Strabag, Re­mus Dăineanu, a dezvă­luit alte cauze pentru care era cât pe ce ca 20 – 25 de milioane de lei să fie plătite de la bugetul Consiliului Judeţean pe 2016. “Investiţia a fost total nepregătită. Ministe­rul Mediului a contractat un proiectant, a întocmit documentaţia de licitaţie, după care a venit la Consiliul Judeţean şi a spus «Acesta este proiectul dumneavoastră, confirmaţi că e bun aşa, dacă vreţi finanţare». Nici măcar studii topo nu au fost făcute cum trebuia. Dacă nu remediam din mers unele lucruri, am fi avut un deponeu nefuncţional. E un sistem (cel al fondurilor europene – n.red.) care devine din ce în ce mai oneros. În 20 de ani de când lucrez în domeniu constat o involuţie a proiectelor pe fonduri europene. Cu ani în urmă acestea se concentrau pe calitatea execuţiei, acum se concentrează pe calitatea economiilor”, a declarat reprezentantul Strabag, adăugând că problemele nu au fost provocate de Consiliul Judeţean, ci de modul total deficitar în care Mi­nisterul Mediului a întocmit proiectul.

Ce urmează

În această perioadă, Consiliul Judeţean încă lucrează la caietele de sarcini pentru organizarea licitaţiilor în urma cărora vor fi desemnaţi operatorii din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor. Pot fi cinci firme diferite (una pentru deponeu, alte patru pentru colectarea din tot atâtea zone), sau poate fi una singură, teoretic. Ar fi fost bine ca pentru deponeu, cel puţin, operatorul să fi fost deja desemnat, astfel încât constructorii să aibă cui preda investiţia şi să aibă cu cine discuta eventualele reglaje care ar mai trebui făcute. În lipsa unui operator, Consiliul Judeţean este nevoie să angajeze firme de pază. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul celor şapte rampe vechi deja închise, la care se vor mai adăuga două, de la Deva şi Orăştie, până la finalul anului. “În ce priveşte progresul financiar, pentru SMID, acesta este de doar 50 la sută. Avem cereri de plată depuse la AM POS Mediu şi vom mai depune şi altele. De fapt, până marţi cred că vom avea toate cererile întocmite. Proble­ma este că la AM POS Mediu s-au schimbat oamenii recent, săptămâna trecută ni s-a spus că nu sunt bani, la începutul acestei săptămâni ni s-a spus că sunt, totuşi, bani, dar trebuie refăcute semnăturile. În ce priveşte li­citaţiile, cel puţin pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cred că vom termina re­lativ repede caietul de sarcini pentru licitaţie şi-l vom trimite la ANRMAP. Dacă licitaţiile vor decurge fără contestaţii, cred că în martie – aprilie vom avea sistemul ope­raţional. Dacă nu, Dumnezeu cu mila”, spune administratorul public din cadrul CJ Hunedoara, Dan Stoian. Şi are şi de ce să se teamă, pentru că a văzut şi el, cu ochii lui, deponeul din judeţul Mureş, unde celula de depozitare este înierbată la loc deja, utilajele sunt ruginite, camioanele au ITP-urile expirate, iar zidurile zonei de depozi­tare a compostului rezultat din prelucrarea deşeurilor sunt prăbuşite.
Tot în urma licitaţiilor pentru desemnarea
operatorilor, locuitorii întregului judeţ se pot aştepta la o scumpire a serviciilor de colectare a deşeurilor. Se vorbeşte de un tarif de 8 lei pe persoană, în mediul urban, de la care se va licita “în jos”, însă noua taxă pe gunoaie pentru fondul de mediu, de 80 de lei pe tonă în 2016 şi 120 de lei în 2017, impusă de Guvernul Ponta, va reduce şansele unor aşa-zise reduceri de ta­rife, în urma licitaţiilor.

About Ciprian Iancu