Orăşenii judeţului, de zece ori mai bolnavi

Articolul a fost vizualizat de 1,015 ori

În comparaţie cu locuitorii de la sate, numeric vorbind, hunedorenii care trăiesc în oraşele judeţului nostru şi care sunt „bolnavi de poluare” sunt de zece ori mai mulţi! De altfel, este un lucru ştiut că poluarea repre­zintă unul dintre cei mai importanţi factori de risc de mediu pentru sănătatea umană. Dar cum, cât şi în ce fel ne afectează aceasta?

Hunedorenii care trăiesc la sat sunt mai viguroşi şi mai sănătoşi, pentru că sunt mai feriţi de poluare

Hunedorenii care trăiesc la sat sunt mai viguroşi şi mai sănătoşi, pentru că sunt mai feriţi de poluare

Ca urmare a poluării aeriene care ne afectează vieţile, mii de persoane din judeţul Hunedoara ajung să sufere, mai întâi, de tot soiul de boli alergice: rinite, astm, dermatite, urticarie şi eritem. Mai mult, numeric vorbind, orăşenii sunt de zeci de ori mai bolnavi, în comparaţie cu hunedorenii care locuiesc în mediul rural. Astfel, dacă în 2013 în satele hunedorene mai puţin de 300 de hunedoreni sufereau de rinite alergice şi vasomotorii, potrivit medicului Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, în acelaşi an peste 6.000 de persoane din oraşele judeţului îngroşau rândurile bolnavi­lor afectaţi de aceste boli! În 2014 cifra bolnavilor a crescut şi în mediul rural la peste 500, dar s-a păstrat, totuşi, de zece ori mai mică, în comparaţie cu numărul bolnavilor din oraşe. De asemenea, şi numărul bolnavilor de astm diferă de la sat la oraş: aproape 1.400 de orăşeni apar, anual, în statisticile Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, în timp ce numărul hunedorenilor bolnavi de astm care trăiesc la sat este de zece ori mai mic! Dermatitele alergice afectează şi ele în jur de 500 de hunedoreni care locuiesc în mediul rural, însă numărul orăşenilor afectaţi de dermatite este de patru ori mai mare. De urticarie şi eritem suferă în jur de 1.000 de hunedoreni care locuiesc la sat şi mai bine de 6.000 de persoane care trăiesc în aglomerările urbane ale judeţului, unde calitatea condiţiilor de mediu este afectată de poluare.

Aer şi ape mai curate

Numărul mare de îmbolnăviri înregistrate printre orăşenii din judeţul Hunedoara se menţine, în ciuda faptului că fostul judeţ maxim industriali­zat, dar şi poluat, a câştigat la capitolul calitatea mediului, ca urmare a reducerii drasti­ce a activităţilor industriale! Lucru de puţini cunoscut, astăzi Jiul are cea mai curată apă din ţară. Astfel, după ce ani la rând Jiul a fost poluat în urma activităţii miniere desfăşurate în zona Văii Jiului, acum râul a ajuns, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cea mai curată apă din România, mulţumită reliefului muntos, dar şi a numărului mic de aşezări din zonă. Râul care străbate jumătatea sudică a judeţului Hunedoara figurează cu aproape 700 de kilometri de apă de calitatea întâi. Indicii de calitate a aerului nu depăşesc decât pe alocuri valorile medii admise. Responsabil pentru cea mai mare parte dintre impurităţile din aer este traficul rutier, după care, la fel de importante, centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi unele instalaţii de încălzire a locuinţelor. Conform reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), indicii de calitate a aerului, poluanţii cei mai cunoscuţi: oxizii de sulf, oxizii de azot, pulberile, amoniacul, dioxidul şi monoxidul de carbon sunt monitorizaţi prin intermediul a cinci staţii automate, plus aproape 100 de puncte de prelevare de probe, existente în judeţ. Cu excepţia unor a­numite zone, nu există valori medii care să depăşească limitele admise: la termocentralele Mintia şi Paroşeni se înregistrează valori mai ridicate, însă doar temporar.

Deşeurile nimănui, o problemă de sănătate

De asemenea, în aglome­ră­rile urbane aerul înregistrea­ză valori mai crescute în cazul poluanţilor din cauza traficului, a lipsei zonelor verzi, dar şi a arderii restu­rilor vegetale în curţi, lucru care duce la degradarea ca­lităţii aerului. În urmă cu câţiva ani, devenii erau cei mai afectaţi de poluarea pe calea aerului, din cauza traficului care atingea cote infernale, crescând nivelul de pulberi toxice din atmosferă. Odată cu deschiderea autostrăzii, însă, traficul (şi mai ales traficul greu) a fost preluat de noua rută, aşa încât poluarea în Deva a scăzut semnificativ. În schimb, solul din judeţul Hunedoara a fost afectat de poluarea cu diverse deşeuri sau materiale depozitate necontrolat, cu grad de periculozitate mai redus, dar mai ales de miile de tone de plumb depozitat în cele patru puncte din judeţ: Hunedoara – la Poarta zgurii şi incinta ICSH, de pe strada Carpaţi, Mintia-Veţel şi Şoimuş. Deşeurile din incinta ICSH, de pildă, urmau să fie exportate în China, dar chinezii au fost nemulţumiţi de concentraţia prea scăzută de plumb (doar 26 – 27 la sută, în loc de 30%), aşa că nu le-au mai cumpărat. La nivel naţional, Bucureştiul este unul dintre marile oraşe afectate de poluare. În 2008 a fost chiar pe primul loc în topul celor mai poluate oraşe din Uniunea Europeană, depăşind atunci Sofia, Atena, Roma. Mai mult, în Bucureşti se înregistrează anual 92 de zile cu depăşiri ale nivelului admis de poluare – comparativ cu limita prevăzută de normele europene de 35 de zile. În Uniunea Europeană 150 de metri de străzi sau drumuri sunt utilizate de 10.000 de vehicule pe zi. Îngrijoraţi de numărul mare de spitalizări cauzate de afec­ţiuni respiratorii şi cardiace, reprezentanţii Uniunii Europene au cerut ca, până în 2013, fiecărui locuitor să îi revină 26 de metri pătraţi de spaţiu verde. Cele mai multe localităţi hunedorene nu îndeplineau acest criteriu, dar, în încercarea lor de a se conforma prevederii, şi pentru că era imposibil ca clădirile oraşelor să fie dărâmate pentru a fi înlocuite cu parcuri, unele administraţii locale au încercat varianta înregistrării în intravilanul localităţii a spaţiilor verzi din împrejuri­mile oraşelor.

Cum inhalăm particule cancerigene

Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), un organism speciali­zat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat, încă din 2013, că a inclus poluarea din aer în categoria factorilor cancerigeni, alături de azbest şi tutun. Practic, medici recunosc că expu­nerea la poluarea din aer cauzează cancer pulmonar, dar generează şi un risc ridicat de cancer al vezicii urinare. Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii anuţă că aproape 90 la sută dintre orăşenii europeni sunt expuşi la poluare cu particule care depăşeşte nivelurile recomandate. Din fericire, emisiile de particule al căror diametru este mai mic de 2,5, respectiv 10 microni (PM10 şi PM 2,5) s-au diminuat cu aproape 15 la sută în Uniunea Europeană, în perioada 2002-2011. Însă, în 2011, o treime dintre orăşenii UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de particule po­luante au fost depăşite. În schimb, după normele OMS, care au doar caracter de recomandare, nu obligatoriu, proporţia creşte la aproape 90 la sută, pentru populaţia din oraşe.

Boli respiratorii şi cardiovasculare

Medicii avertizează că cele mai fine particule ajung în plămâni şi sânge, unde declanşează boli respiratorii şi cardiovasculare. Dacă particulele mai mari sunt emise în principal în urma activităţilor de construcţie, particulele mai fine rezultă în urma combustiei carburanţilor. Cercetările în domeniu arată, însă, că oraşele cele mai poluate nu sunt neapărat capitalele mari, ci mai degrabă regiunile puternic industria­lizate din apropierea acestora. Paradoxal,  98% din populaţia urbană din Uniunea Europeană este expusă la concentraţii de ozon superioare (!) celor recomandate de OMS, în condiţiile în care ozonul rezultă şi din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale şi este iritant pentru căile respiratorii. În 2010, potrivit OMS, aproape 223.000 de oameni din întreaga lume au murit de cancer pulmonar provocat de expunerea la aerul poluat, dar actualmente poluarea aerului a ajuns să provoace anual peste 2 milioane de decese.

About Ada Beraru