Cu mintea „la sală”! Ultimul trend, gimnastica pentru creier

Articolul a fost vizualizat de 2,136 ori

Aţi început să uitaţi lucruri? Nu vă găsiţi ochelarii? Aceste­a pot fi semne că creierul duce lipsă de… mişcare. Cercetătorii recunosc necesitatea uriaşă de a înţelege ce se întâmplă cu creierul pe măsură ce omul înaintează în vârstă, dar şi cum ne afectează viaţa orice modificare. Aşa s-a dezvoltat neurobica, care conţine un set de exerciţii pentru creier.

Poza 2 mareNeurobica este un program interesant şi eficient, care stimu­lează cealaltă emisferă cerebrală pentru a preîntâmpi­na „topirea” creierului din cauza rutinei şi apariţia unor boli precum Alzheimer. Practic, avem de-a face cu o ştiinţă a exersării creierului, descoperiri recente care ar trebui folosite până nu e prea târziu, spune dr. Lavinia Maria Bertalan, medic primar neurolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva: „Sunt exer­ciţii pentru creier care se pot face în orice moment al zi­lei, oriunde ne-am afla. Nu avem nevoie de pix, hârtie, puzzle, lego, interfaţă digitală sau alte mijloace pentru a face aceste exerciţii. Neurobica a venit în întâmpinarea unor evidenţe care ne arată că populaţia trăieşte tot mai mult şi vârsta înaintată aduce odată cu ea tulburările neurogenerative. Ideea este de a preveni instalarea acestor tulburări: s-au făcut studii pe mii de pacienţi şi potenţiali pacienţi de către doi neurologi. S-a pornit de la ideea de a stimula creierul pentru a produce factori de creştere neuronală, numite neurotrofine, ce pot preveni instalarea acestor tulburări. Pentru a se produce această stimulare se utilizează căi neuronale care nu sunt „lucrate” în mod normal, sunt supuse unor provocări noi. Este, de fapt, o ieşire din rutină. Suprastimulând aceste căi neuronale, omul reuşeşte să creeze interconexiuni neuronale multiple, puternice, stabile şi dispuse să facă faţă provo­cărilor zilnice”.

Exerciţiu simplu: folosiţi cealaltă mână!

Este vorba de gesturile simple, pe care le facem de ani de zile, doar că provocarea constă în a le face altfel. De exemplu, folosind cealaltă mână când ne spălăm pe dinţi: „Dacă avem dominaţie emisferă stângă, folosim mâna dreaptă şi atunci neurobica înseamnă să provocăm creierul să-şi folosească cealaltă emisferă non-dominantă. Este dificil să îţi speli dinţii cu mâna stângă, însă nu orice rupere de rutină înseamnă gimnastică pentru creier. De exemplu, dacă schimbi doar pixul cu un stilou, în creier nu se întâmplă nimic nou. Neurobica înseamnă să punem creierul într-o situaţie inedită, iar aceste exerciţii trebuie să aibă ritmicitate, dacă nu zilnic, măcar de trei ori pe săptămână”, recomandă neurologul.

Cum facem gimnastică neuronală

Dr. Lavinia Maria Bertalan

Dr. Lavinia Maria Bertalan

Medicul specialist spune că totul poate începe de la prima oră a dimineţii: „Un exerciţiu simplu  de gimnastică pentru creier este schimbarea soneriei care ne trezeşte. Ai o anumită melodie cu  care te-ai obişnuit, o poţi înlocui. Este o schimbare pe care creierul o percepe şi este supus unei  provocări simple. Este vorba de a face un gest pentru creierul tău. Odată cu activarea de căi  neuronale noi, creşte numărul de sinapse, se elimină neurotrofine şi astfel creierul este ţinut  în formă. Este şi un termen în aerobic: „stay fit” şi este foarte bine să fii „fit” şi pentru creier.  În continuare, la prânz, putem lua masa într-un loc nou şi servi un fel de mâncare pe care nu l-  am gustat niciodată. Noi avem simţurile şi emoţiile, ori, dacă suntem un pic atenţi, noi folosim  cu precădere două dintre ele – văzul şi auzul, nu prea le provocăm pe celelalte. Asta este rutină,  aşa că la masă ne putem stimula gustul cu ceva deosebit. După serviciu, putem folosi un alt  drum pentru a ajunge acasă, putem face cumpărăturile în piaţă, nu la supermarket şi fără listă.  Toate acestea sunt exerciţii bune pentru creier”, spune Lavinia Bertalan, care recomandă ca, odată trecut prin aceste simple modificări, să trecem la un nivel superior al provocării: de exemplu, poţi privi ceasul în oglindă, să începi să scrii cu cealaltă mână, să te îmbraci ori să faci duş cu ochii închişi, să mergi în cameră pe întuneric, să mergi cu spatele. Toate aceste exerciţii pun creierul la treabă şi îl fac să-şi dezvolte conexiunile neuronale.

Ieşiţi din rutină

Aceste exerciţii sunt recomandate în special pentru oamenii sănătoşi, care vor să rămână aşa, iar neurologii spun că sunt cercetări relativ noi care ar merita să ajungă cât mai repede la pacienţi: „Ar fi important şi bine ca medicii de familie să le vorbească pacienţilor lor despre gimnastica minţii, mai ales că sunt primele cadre medicale care intră cu persoanele în contact. Acestor exerciţii trebuie să le asociem şi clasica protecţie a creierului, care se face prin citit, prin exerciţiu fizic, prin rezolvarea de puzzle-uri, toate acestea te ajută să păstrezi un status cognitiv relativ bun, dar, odată instalată boala neurodegenerativă, caracteristica este declinul permanent. Ce aduce în plus această ştiinţă nouă şi unică este dovada ştiinţifică: exer­ciţiile de gimnastică pentru creier au la bază studiile care evidenţiază o eliberare de neurotrofine, care ajută creierul să rămână tânăr mai multă vreme. Creierul poate fi comparat cu un copac care are sau nu mai mult frunziş, un pom care pierde din ramificaţii pe măsură ce îmbătrâneşte. Aceste exerciţii, care pun creierul în situaţii neobişnuite, reuşesc să producă mici rămurele şi să le întărească pe cele vechi. Nu suntem mai deştepţi dacă avem mai mulţi neuroni, suntem mai deştepţi dacă avem mai multe ramificaţii între neuroni, legături stimulate prin exerciţiile neurobica”. Specialiştii recomandă aceste exerciţii mai ales celor care încep să uite lucrurile mărunte: „Trăim într-o lume foarte ocupată, suntem la limită, mereu pe fugă, iar tulburarea de memorie trebuie diferenţiată de cea de atenţie, de concentrare, dar debutul unei boli se face tocmai prin tulburări de memorie, care sunt semnul cardinal într-o demenţă. Diferen­ţele sunt făcute de psihologi prin evaluare, care e practic o discuţie. Evaluarea cognitivă se face prin minimental test, unul care arată statusul nostru cognitiv printr-un punctaj de la zero la 30 de puncte. Dacă obţineţi sub 24, faceţi un pas înainte către neurolog şi evaluare psihia­trică”. Pentru a nu ajunge acolo, neurologul Lavinia Bertalan vă recomandă să ieşiţi din rutină şi să încercati mereu lucruri şi experienţe noi.

About Laura Oană