Devenii îşi iubesc Cetatea! Cinci mii de oameni la inaugurare! Cetatea, Mecca devenilor pentru o zi. Perspective? Turniruri, berea Cetăţii şi Santana

Articolul a fost vizualizat de 2,001 ori

“Vivat Castrum Deva!” Aşa au răsunat, deasupra mulţimii, vocile cavaleri­lor, ale dacilor şi romanilor, după care salvele de tun au anunţat în zare că Cetatea Devei şi-a reluat locul pe hartă şi a renăscut din ruine. Prima zi, primul record – peste cinci mii de oameni au însufleţit locul, mai mulţi ca niciodată, iar, în cinstea acestui succes şi la sfatul cavalerilor, administraţia şi-a întocmit scenariul pentru a însufleţi fortăreaţa care a apărat timp de secole poarta Transilvaniei. 

_REM1178Vestea că se deschide Cetatea Devei a făcut înconjurul oraşului, al judeţului şi al ţării. Sute de oameni s-au aşezat la rând, la telecabină, iar alte mii au luat cu asalt, din greu, Dealul Cetăţii – cei mai mulţi pentru prima oară. Pe potecile abrupte, priveliştea e unică – un pârâu uman care geme şi transpiră, oameni îm­pinşi de curiozitate către prima poartă a fortăreţei. Aici, mulţimea se înghesuie ca pe un bulevard de capitală, iar zeci de oameni par încolăciţi în jurul dacilor, romanilor, al domniţelor şi cavalerilor. Se filmează, se fac poze, sar comentarii. Lumea merge în valuri către vârful monumentului şi, în sunetul cimpoaielor, urcă şi parada către Platforma Artileriştilor. Dacii, îmbrăcaţi în blănuri şi înarmaţi cu falx-uri, strigă acoperind mulţimea: “Daciaaaa! Liberă!”. Cetatea prinde viaţă, iar aleile freamătă în ritmuri străvechi ori medievale. “Doamnelor şi domnilor! Declar deschise evenimentele “Vivat Castrum Deva”, strigă “crainicul” Mihai Feier, iar anunţul său este însoţit de răpăiala tobelor şi completat de salvele de tun care stârnesc ţipete şi aplauzele mulţimii. “Azi, în ziua a treia a lui Prier 2016, Anul Domnului, în numele locuitorilor Cetăţii Devei, vă întâmpin cu salutul nostru de bună pace! Fiţi bineveniţi dragi oaspeţi în mândra noastră cetate! Bucuraţi-vă, dansaţi şi veseliţi-vă, astăzi, în zi de mare sărbătoare! Vivat Castrum Deva!”, anunţă primarul Petru Mărginean şi se retrage, lăsând “scena” dacilor şi romanilor de la Terra Dacica Aeterna, care salută publicul venit să-i vadă acolo unde, înaintea cetăţii, dacii îşi aveau un bun punct de observaţie. Alături de ei stă, îmbrăcat în uniformă de legionar roman, chiar directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Tiberiu Rustoiu: “Din Capitala Marii Uniri, din Capitala Principatului, Voievodatului şi a Daciei Romane, de la Apulum, din interiorul castrului roman al Legiunii a XIII-a Gemina, castru care a dăinuit pe durata întregii stăpâniri romane, vă transmit vouă, locuitorilor Devei, salutul nostru. Ave! Fie ca această cetate să dăinuie până la sfârşitul vremurilor”. Rând pe rând, prin faţa mulţimii se perindă reprezentanţii cavalerilor de la Arad, Sighişoara, Mediaş, Sebeş, care salută noua viaţă a cetăţii: “Fraţi suntem, fraţi rămânem! Glorie şi onoare ca­valerilor şi domniţelor! Glorie şi onoare Cetăţii Devei!”

Vox Populi

_DSC0818Cimpoierii din Transilvania fac apoi mulţimea să bată ritmul – cavalerii şi legionarii în armuri, dacii, din opinci, publicul din palme. Lângă unul dintre ziduri, o doamnă se odihneşte pe un scăunel (adus de acasă) şi ascultă muzica cimpoaielor: “Am venit de la ora 11 aici, îmi place foarte mult! Ştiu cetatea de când eram micuţă, o ştiu dărăpănată şi acum am avut o mare bucurie să o văd aşa. Păcat că nu e toată gata! Inaugurarea ei este o reuşită nu doar pentru oraş, ci pentru întreg judeţul. Sperăm să aducă mulţi bani”. Ai fi zis că toată suflarea oraşului este pe Dealul Cetăţii, însă, printre deveni, găseşti oameni din toate colţurile ţării. Din Constanţa, o tânără cu eşarfă de cercetaş prinsă la gât spune: “Eu nu am văzut-o înainte să fie renovată, dar mă bucur că am ajuns azi, aici. Din păcate, este foarte aglomerat şi nu am apucat să văd foarte bine, dar e un proiect frumos care ne place mult”. O prezenţă exotică în cetate a fost şi o mulatră, care a ajuns la Deva împreună cu prietenul ei român şi explică în engleză: “Este foarte interesant! Sunt pentru prima dată aici şi, da, este interesant. În primul rând, mi se pare o zonă liniştită, unde totul pare de vis şi de aici prive­liştea este extraordinară – poţi să vezi întregul oraş de sus, până departe. Este o privelişte frumoasă”. Cei trecuţi de 40 de ani îşi aduc aminte de ruine: “Ştiu că ne jucam aicea şi acum văd chiar mai mult decât mă aşteptam să fie. E frumoasă! E impresionantă reconstrucţia”, în timp ce un bărbat spune: “Mie îmi place, sunt devean, am mai urcat cu telecabina când era închisă, dar e prima dată când urc pe jos. Uitaţi câtă lume s-a adunat, cu toţii am aşteptat momentul acesta”. Un alt devean crede: “Mie mi se pare o lucrare frumoasă, e altceva, s-a lucrat mult şi, din câte am văzut, şi bine. Va fi un obiect turistic important pentru oraşul nostru.” Tinerii par chiar mai entuziasmaţi: “E superbă, mi-a plăcut totul! E de nerecunoscut”; “E foarte drăguţ! E frumos să vezi zidurile refăcute. Mie una mi-a plăcut drumul, cu acele foişoare de la intrare. Eu cred că vor veni mulţi turişti pentru că e frumos s-o vezi”; “E interesantă, e moştenirea noastră, a Devei, o ştiu de când eram mai mic, acum s-a schimbat radical. Cred că ne reprezintă”.
Până şi micuţilor le place: “Am văzut cetatea şi îmi place cum e. Mi-a plăcut zona unde erau cel mai mulţi oameni. Şi prinţesele”.

În Cetate, ca pe Magheru în Bucureşti

_DSC0837Nu mai puţin de 600 de bilete la telecabină au fost vândute aici în doar trei ore, iar până la finalul zilei peste 1080 de oameni şi-au cumpărat bilet, dar, după aprecierea forţelor de ordine, circa cinci mii de oameni au vizitat cetatea. “E emoţionant. Să vezi că, după opt ani de muncă, se realizează ceva, e emoţionant. Noi suntem mul­ţumiţi de ceea ce a ieşit şi sperăm ca acest proiect să îşi atingă scopul, adică să aducă cât mai mulţi vizitatori în Deva”, spune Elena Stelczner, responsabil proiect din cadrul Primăriei Deva. Niciodată nu a fremătat de atâta viaţă cetatea. Nici atunci când era garnizoană plină de soldaţi. De la explozia din 1849, cetatea a rămas tăcută, pradă ruinei. Acum, se bucură de ea întreaga comunitate, chiar dacă sunt voci care acuză lipsuri şi deficienţe ale proiectului.

Show must go on

Reabilitarea cetăţii s-a făcut cu bani europeni, a durat trei ani şi a costat peste 38,4 milioane de lei. Şi este vorba de doar două dintre cele trei incinte care formează cetatea. Autorităţile sunt convinse că, până la sfâr­şitul anului, numărul turiştilor se va dubla, iar în câţiva ani mo­numentul va deveni motorul de dezvoltare al oraşului: “Cetatea Devei poate şi trebuie să aducă un profit pe verticală şi orizontală, de la agenţiile de turism, hoteluri, restaurante, mici producători, artizani. Devenii trebuie să se bazeze pe această dezvoltare, noi doar am făcut ca această cetate a Devei să fie pusă în valoare. Este un prim pas pe care l-am făcut cu inaugurarea acestei cetăţii, de fapt, a incintelor II şi III. Vrem cel puţin două evenimente pe lună, care să aibă loc aici. În ceea ce priveşte incinta I, noi sperăm să o finalizăm în trei ani cu ajutorul unui proiect cu finanţare europeană”, spune primarul Petru Mărginean. Organizatorul eve­nimentului de inaugurare crede că solidaritatea între reenactori a dus la reuşita acestui eveniment cu un buget de doar 10 mii de lei. După eveniment, Alexandru Gruian, managerul Centrului Multicultural Castrum Deva, care are în subordine monumentul, a rămas ore întregi la “sfat” cu cavalerii sosiţi din Transilvania: “Ei se gândesc deja la introducerea Cetăţii Devei într-un circuit al turnirurilor medievale”. Pe lângă discuţiile cu cavalerii, au început să curgă ofertele cultura­le: “Ne-au contactat deja trupe cunoscute, iar una dintre ele îl are chiar pe unul dintre instrumentiştii lui Santana. Primesc mailuri în care oamenii îmi scriu: “Am văzut că s-a deschis Cetatea Devei, vă propun un eveniment…”. Suntem deja copleşiţi, mai ales că încă nu avem structura de personal cu care să putem coordona atât de multe evenimente cum ni se propun. Avem în vedere multe lucruri – ne dorim nu doar cavaleri la Deva, ci şi realizarea unei beri a cetăţii şi a unui vin special al fortăreţei. Vrem o cheie a oraşului – o cheie a Cetăţii Deva pe care să o putem prezenta. Pentru cavaleri în cetate, am discutat cu cei de la Ordinul Cavalerilor de Hunedoara şi cei de la “Castelul din Carpaţi”, ei ne pot ajuta uşor ca să înfiinţăm “Cavalerii Cetăţii Deva”. Sunt proiecte la care deja lucrăm”. Deocamdată, turiştii care vizitează Cetatea Devei nu vor plăti taxe de intrare, doar biletul de urcare pentru cei care folosesc Telecabina.

About Laura Oană