Editorial: Ca să evite reclama de partid penal, PSD lucrează cu mănuşi tehnocrate

Duminică, când să ies din bloc, găsesc în cutia mea poştală o hârtie albă împăturită frumos în patru. Cu aspect banal de coală ministerială, trebuie să fii cât de cât de meserie ca să rea­lizezi că simplitatea lucioasă a hârtiei de acest tip costă ceva. M-am gândit în primul moment că e vreun fly-er din acela de promovare a unor credite cu dobândă sadică pentru pensionari, emis de vreun provindenţial srl preo­cupat, parşiv, „să o duci tu bine”. Am fost pe aproape. Manifestul poartă semnătura preşedintelui PSD Hunedoara, domnul Laurenţiu Nistor care, ca un tătuc grijuliu, vrea să mă înveţe să votez. Nu, nu cu PSD-ul, Doamne fereşte! Aşa, în general, îmi explică în foicică mai marele social-democraţiei de Hunedoara! Adică să bag de seamnă că voi primi trei buletine de vot, fiecare cu rostul lui, că toate-s la fel de importante şi că, tare asta!, viitorul nostru depinde de cum vom vota. Mai are grijă domnul Nistor să mă avertizeze că dacă ştampilez de două ori un buletin de vot, gata!, s-a dus naibii bunătate de scrutin! Poate un astfel de mesaj ar prinde bine, aşa, prin zonele preorăşeneşti din Teleorman. Mie, cel puţin, mi-a sunat ca un mare mişto. Păi, chiar aşa de prost credeţi că vă e electoratul, domnule deputat?
Manifestul alb-negru al domnului Nistor m-a surprins însă într-alt fel. Sigla şi culorile PSD-ului lipsesc în totalitate de pe hârtie. Nicio pată roşie, niciun trandafir, nimic, nada, niente despre partidul care l-a propulsat în tăriile politicii pe fostul primar de Şoimuş. Ai crede că deputatul social-democrat Laurenţiu Nistor are jumătate de normă de tehnocrat pe la Biroul Electoral Central, timp în care trimite hârtii sub semnătură pesedistă ca să înveţe românii cum să voteze bine.
E oarecare rafinament în această formă de manipulare „prin învăluire”, dar ea mai ascunde ceva: nu ruşine, ci prudenţa de la vârful partidului de a se afişa prea ostentativ ca pesedist. Cu un preşedinte condamnat definitiv la închisoare, cu aliaţi politici partajând aceeaşi ideologie a jafului nepe­depsit, partidul social-democraţiei se află acum în zona incertă dinaintea unei confirmări sau a unei execuţii. PSD nu mai este sigur că poporul îi va vota şi anul acesta penalii. Şi pentru că se teme că oamenii o să trântească la urne corupţii cu partid cu tot, partidul lui Dragnea joacă cât mai mult posibil cu batista pe ţambal. Evită pe cât posibil legitimarea prin sigle, foloseşte când este cazul candidaţii altor partide din alianţa toxi­că cu ALDE şi UNPR, şi atinge pe alocuri cu sâsâit de şarpe chiar şi candidaţi ai PNL-ului care, naivi, şi-ar vinde electoratul visând la un USL utopic în viitoare consilii locale.
Toată această istorie perversă a politicii româneşti se poate însă sfârşi aici dacă românii vor refuza să voteze masiv listele cu candidaţi penali. Un scor slab la locale al PSD-ului va duce automat, după, la o curăţire a partidului din interior, domnul Liviu Dragnea fiind primul care va simţi ce înseamnă coborârea pe toboganul dezonoarei. De celelalte partide nu îmi mai fac apoi probleme. Dacă matca corupţiei în România, PSD-ul, se vindecă, princi­piul că orice învăţ are şi dezvăţ va ajuta enorm la deparazitarea celorlalte partide.