Săptămânalul REPLICA, premiat la expoziţia de fotografii de presă

Articolul a fost vizualizat de 748 ori

Remus Suciu, fotoreporter Replica - net
Fotografiile expuse în aceste zile la Galeriile “Forma” din Deva te plimbă prin viaţă – sunt momente surprinse care te reţin în contemplare minute întregi. Imaginile te duc în Siria, unde femei în negru se plimbă îndu­rerate printr-un cimitir; pe front şi în taberele militare, unde chitara unui soldat se odihneşte pe nisipul deşertului, înghesuită printre elemente de camuflaj, simţi fumul înecăcios al incendiului cu care pompierii se luptă. Mai încolo, mijeşti ochii să desluşeşti bătrânica care trudeşte pe vatra casei, ori te pregăteşti să simţi muzica alături de tinerii în extaz. Salonul Internaţional de Fotografie reuneşte, la Deva, lucrări realizate de fotoreporteri, freelanceri sau jurnalişti de presă scrisă sau video din România, Franţa, Serbia şi Republica Moldova. Iniţiativa organizării acestui eveniment se datorează altor doi pasionaţi de fotografie, corespondenţii postului public de televiziune TVR1. Marius Olariu şi Ovidiu Munteanu au dat o mulţime de telefoane, au trimis e-mailuri şi s-au străduit ca totul să fie perfect atunci când uşile salonului s-au des­chis pentru public. Cei doi au fost nevoiţi să selecteze 110 fotografii dintre miile tri­mise de cei care şi-au dorit să participe. “Noi venim din presă şi ştim cât de importantă e imaginea pentru public. Practic, fotografia de presă este la fel de importantă ca un text bine scris, nu degeaba se vorbeşte de acele cadre care fac cât o mie de cuvinte. Un articol reuşit este format din cuvinte şi imaginea care ilustrează textul. O bună fotografie de presă stârneşte emoţie. E momentul acela pe care nu ai voie să nu-l surprinzi. Mulţumesc echipei cu care am organizat această expo­ziţie: Torino Bocăniciu, Kalman Sztrharszky, Ovidiu Munteanu. Ceea ce se întâmplă aici îmi dă curaj să continuăm cu a doua ediţie, a treia şi aşa mai departe,” spune Marius Olariu, unul dintre curatorii salonului. A fost primul eveniment de acest gen din judeţul Hunedoara, după o lungă perioadă de timp.

Surprinse pe teren, imortalizate pentru public

După deliberare, juriul a acordat pe lângă pre­mii­le I, II şi III, menţiuni, un premiu special al juriului şi alte zece premii speciale. Marele premiu a revenit unui fotograf din Turcia. Furkan Temir a trimis mai multe lucrări care au surprins urmele conflictului din Siria.
Lucrarea care a atras aprecierile tuturor surprinde câteva femei musulmane care îşi plâng morţii – nişte fantome negre lunecând printre pietrele albe de mormânt. Fotografiile unor tineri deveni au surprins şi ele juriul prin forţă şi expresie. Fost fotoreporter la ziarul “Hunedoreanul”, Marius Peptan a luat premiul II cu un cadru suprins la mitingul aviatic din 2015: “A fost foarte emoţionant! Nu mă aşteptam la un premiu, mai ales la câţi participanţi au fost, din câte ţări, câte publicaţii. A fost o supriză foarte, foarte plăcută!”, a mărturisit acesta. Locul trei i-a revenit lui Ramir Mazur din Republica Moldova, pentru „Left Bank” 1. Menţiunea I a fost acordată unui fotograf din Aiud, Zoltan Balog, pentru „Septembrie 2011”, iar lucrarea „Bătrâneţe” a Elenei Iancău a luat menţiunea II: „Nu mă aşteptam la vreo distincţie! E o onoare şi o surpriză pentru mine premiul acesta! Mă bucur foarte mult! Prima bătrânica este chiar personajul principal dintr-o emisiu­ne de-a mea, iar cea de-a doua bătrânica am întâlnit-o în călătoriile noastre, pentru că eu şi soţul meu, Ovidiu, suntem pasionaţi de munte.” Colegul nostru, Remus Suciu a luat menţiunea III, cu o fotografie realizată în 2010, într-un sălaş din Fundătura Ponorului: „Am tot strigat de afară şi nu ieşea nimeni, aşa că am intrat. Am dat peste o bătrânică, în port tradiţional, care bătea untul şi ne-a spus că nu se poate ridica: „Dacă nu-l bat, se taie!”. Era o bucătărie rustică, aşa cum numai pe munte mai vezi – vatra de foc era, de fapt, o groapă cu jar peste care punea ceaune. Premiul e o supriză pentru mine, nu mă aşteptam să mă aleagă juriul. Am trimis pozele mai mult de gura organizatorilor, Ovidiu şi Marius”, recunoaşte Remus Suciu.

Fotografia de front

Unul dintre cei cărora le-a revenit unul dintre premiile speciale ale juriului este fotoreporterul Ilie Pintea de la RadioRomânia Actualităţi, care a însoţit de mai multe ori Armata Română în Afganistan. „Acolo, e fascinant! Oriun­de te uiţi găseşti ceva de fotografiat! Singurele probleme sunt cele de ordin tehnic –temperatura foarte ridicată, care pune probleme aparatelor foto, nu mai zic de faptul că, dacă schimbi un obiectiv în praful ăla, rămâi, cel mai probabil, şi fără obiectiv şi fără aparat. În rest, oameni extraordinari, subiecte unul şi unul, de la viaţa de zi cu zi a militarilor într-o bază dintr-un teatru de operaţiuni, până la portrete de copii afgani sau de luptători”, povesteşte Ilie Pintea. Tânărul s-a întors cu mii de cadre surprinse pe front şi în taberele militare, unele care arată că viaţa într-un război e total diferită de cea cotidia­nă. Totul se face cu arma la şold, inclusiv rugăciunea într-o bise­rică, iar asta surprinde una dintre fotografiile sale: „Eu nu sunt un om foarte religios, dar nu se poate să nu te înfioare o astfel de slujbă! Şi asta, acolo, la doi paşi distanţă de război! Vara trecută militarii români şi-au amenajat într-o sală de transmi­siuni o capelă – au pus tricolorul, câteva icoane şi au adus un preot senzaţional, cu care am reuşit să mă împrietenesc. E ceva ce nu vezi în fiecare zi: o armă ală­turi de un preot într-o biserică. Acolo e ceva banal – să mergi cu armamentul la masă, la biserică, oriunde te deplasezi – aşa sunt regulile! Pentru noi însă este o imagine specta­culoasă, dar pentru ei este normalitatea şi asta poate dechide o nouă discuţie despre ce înseamnă normalitatea. Acolo, asta era: să mergi cu pistolul la şold”, povesteşte tânărul, care îşi doreşte mult o expoziţie perso­nală unde să aducă în faţa publicului de acasă imaginile suprinse în Afganistan.

About Laura Oană