Secretele celor şapte păduri neobişnuite ale Hunedoarei

Articolul a fost vizualizat de 724 ori

Hunedoara ocupă un loc fruntaş între judeţe la suprafaţa de păduri, iar câteva dintre ele oferă vizitatorilor peisaje şi poveşti neobişnuite.

p11 (1)
Hunedoara deţine o suprafaţă forestieră de peste 300.000 de hectare şi este unul dintre cele mai împădurite judeţe din ţară. Este, de asemenea, o zonă în care au avut loc tăieri masive de păduri, peste 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă fiind exploataţi, în medie, în fiecare din ultimii cinci ani. Pădurile Hunedoarei ascund însă şi numeroase poveşti, unele vorbesc despre evenimente supranaturale, altele au căutat să explice formele neobişnuite ale copacilor şi atmosfera stranie din mijlocul acesto­ra.

Iată poveştile celor mai ciudate păduri din Hunedoara:

1. Pădurea de argint
Originea numelui Pădurii de argint de la marginea Săcărâmbului s-a pierdut în istorie, însă o legendă veche, relatată de localnici, vorbeşte despre puterea binefăcătoare a acesteia. Vestea ar fi ajuns chiar şi la împăratul austriac Franz Joseph care, la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul vizitei în Transilvania, s-ar fi odihnit aici. „Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului care traversa pădurea, despre care se spune că a aflat că aduce binefa­ceri sănătăţii, dar şi a potenţei, o apă foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata Alexandru Pavel Tokar, autorul unei monografii a Săcărâmbului. Pădurea cu puteri tămăduitoare a devenit un loc căutat de amatorii de meditaţii, care o consideră un centru energetic şi o zonă în care s-au petrecut miracole. Relatările localnicilor despre apariţiile extraterestre din pădure i-au completat aura misterioasă.
2. Pădurea contorsionată

p11 (2)
Poteca pe care turiştii urcă la cetatea Blidaru din Munţii Orăştiei traversează o pădure de fag şi mesteacăn, prin care s-au amestecat, de-a lungul timpului, numeroşi copaci cu trunchiuri noduroase şi rădăcini întinse, ce impresionează prin mărimea şi forma lor stranie. Fagii bătrâni au stârnit fascinaţia turiştilor şi au dat naştere unor adevărate legende. Prin pădurea de la poalele aşezării antice ar fi trecut Strâmbă Lemne ori de ramurile lor s-au lovit vrăjitoarele din poveşti, care călătoreau cocoţate pe mături, spun unii dintre localnici. În acest ţinut, acoperit de copacii contorsionaţi, ce îşi apleacă ramurile, ar fi murit mii de daci în anii războaielor cu romanii, iar pădurea pare să le plângă amintirea. Nu departe de Blidaru, în Poiana Omului, spun sătenii din Munţii Orăştiei, la umbra unui astfel de copac, însuşi regele Decebal ar fi pierit.

3. Pădurea virgină
Hunedorenii se pot mândri cu una dintre puţinele păduri virgine din Europa. În Retezat există păduri neatinse, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat. Sunt locuri unde nu se taie nimic, nici măcar arborii morţi. „În Retezat există păduri virgine, bine conservate. Nu au dispărut şi nu au fost tăiate de nimeni, nici de <<ţapinari cu drujbe>>, nici de <<mafia pădurilor>>”, informează administraţia Parcului Naţional Retezat, iar cei care vor să se plimbe prin ele au la dispoziţie o suprafaţă de 19.000 de hectare. Din pădurile Retezatului, 7.000 hectare (37 la sută) aparţin statului român, Academia Română având în pro­prietate 2.722 de hecta­re, iar familiile Kendeffy şi Ocskay şi unităţile administrativ teritoriale (ale comunelor) deţin 12.000 hectare de pădure.p11 (4)

4. Pădurea bântuită
Feţele Albe, o veche aşezare dacică ruinată de aproape două milenii este îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor. Locul fascinant din Munţii Orăştiei se află în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, Feţele Albe fiind, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei din vremea lui Decebal. Oamenii din zona Grădiştii afirmă despre pădurea din jurul Feţelor Albe că ar fi bântuită. Noaptea nu este deloc indicat călătorilor să rămână în pădure. În apropierea templelor, o suprafaţă considerabilă din pădurea seculară de brad este uscată. Soarele nu a putut pătrunde prin desişul pădurii, pentru a-i da culoare şi a o salva de la moarte, iar în umbra ei nicio buruiană nu a mai crescut de zeci de ani. Pădurea uscată care înconjoară Feţele Albe se animă în preajma sărbătorii de Sânziene, din 24 iunie, când devine un loc traversat de turiştii dornici să mediteze sau să participe la diverse ri­tualuri.

5. Pădurea interzisă
O pădure deasă de brad a ascuns vreme de mai multe decenii una dintre bazele militare interzise ale Hunedoarei. Fosta bază militară antiaeriană şi de rachete de la Vadu Dobrii este încă unul dintre cele mai fascinante locuri ale Hunedoarei, chiar dacă nu mai funcţionează de peste un deceniu. De aici au fost lansate rachete spre ţinte false, în decembrie 1989, iar, în prezent, cei care străbat drumul anevoios de munte pentru a o vizita găsesc aici un peisaj spectaculos, al ruinelor militare. acoperite de perdelele pădurii, printre care vizi­tatorii încă se pot rătăci.p11 (3)
6. Pădurea cu comori
Ruinele Sarmizegetusei Regia sunt înconjurate de o pădure impresionantă, care a ascuns vreme de peste două milenii nu doar monumentele antice, dar şi numeroase comori. Trunchiurile copacilor seculari din jurul incintei sacre au atins dimen­siuni considerabile, une­le de câteva zeci de metri, iar la rădăcinile lor au fost găsite tezaure preţioase. Cea mai re­centă astfel de desco­perire datează din vara anului 2013, când de sub rădăcina unui copac prăbuşit în urma unei furtuni Vladimir Brilinsky a scos la iveală celebra matriţă antică, o piesă unică în lume, ce poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

7. Pădurea blestemată
Localnicii din satul Boz de pe Valea Mureşului susţin că pădurea care înconjoară locurile este bântuită. În codrul Prislo­pului s-au petrecut fenomene inexplicabile, de la sinucideri la apariţii de coşmar, iar cei care se aventurează prin desişul ei noaptea pot auzi strigăte şi voci înfricoşătoare. În credin­ţa că vor domoli bles­te­mele pădurii, localnicii au aşezat, în trecut, rugi (troiţe) la marginea ei.

About Daniel Guta