Pe contrasens — Omenirea se pregăteşte să dezlege Fiara

M-a impresionat un articol semnat de scriitorul american Tobias Stone în presa de peste ocean. Nu atât prin stilistică, cât mai mult prin regăsirea în acel text a propriilor mele idei şi temeri privitoare la direcţia în care merge omenirea. Intitulat „Ce urmează după Brexit şi Trump ne va spune Istoria”, articolul face o prognoză îngrijorător de credibilă a viitorului prin simpla cerce­tare a cărţii de istorie a umanităţii.
Tobias Stone observă imediat că „Omenirea are obiceiul de a merge către faze de distrugere în masă, faze auto-impuse într-o anumită măsură, mai mică sau mai mare”. Mai mult chiar, iar asta e uşor de intuit, acest proces este ciclic. “Într-un anume moment și într-un anume loc, oamenii pot crede că totul e bine, apoi brusc evenimente escaladează într-o spirală rapidă până când devin de neoprit, noi înșine fiind cei care ne răzbunăm printr-o distrugere masivă executată tot asupra noastră. Pentru oamenii care trăiesc aceste evenimente, ele sunt greu de înțeles și greu de prevăzut. Pentru istoricii de mai târziu, totul are sens, putem chiar înțelege retroactiv cum un eveniment istoric a condus Omenirea către un altul”.
E ca un fel de masochism extrem al Omenirii, inexpli­cabil pe moment, care, la intervale de timp, îşi votează propria tragedie. Așa a fost cazul lui Hitler, al lui Mussolini, Stalin, Mugabe, precum şi a altor li­deri malefici, ajunşi pe funcţie democratic, printre care Stone îl menţionează şi pe Putin. Foarte adevărată mi se pare observaţia lui Stone când spune că atunci când îşi aleg astfel de conducători: “oamenii nu realizează că au intrat pe scenariul care duce la o perioadă de distru­gere. Ei cred că au dreptate, își strigă furia și își bat joc de cei care îi critică pe liderii care îi conduc la distrugere”.
Întrebarea care se poate pune este dacă astăzi suntem la un moment în care avem de gând să votăm pentru o nouă baie de sânge globală? Dacă ne uităm cum a jucat Donald Trump cărţile ca să câştige alegerile suntem, în opinia lui Tobias Stone, într-un astfel de moment. Practic, Trump “se folosește de sentimente, de furie și de aceeași retorică ambiguă la fel ca toți predecesorii săi – un narcisist carismatic care se hrănește cu ajutorul maselor pentru a deveni tot mai puternic, creând un cult în jurul său. Poți da vina pe societatea americană, pe politicieni, pe mass-media, pentru faptul că America a ajuns la punctul în care este pregătită pentru un Trump, dar o vedere mai mare asupra momentului isto­ric ne arată că istoria joacă, în general, de fiecare dată la fel atunci când unul ca Trump vine la conduce­re. Haideți să lărgim și mai mult tabloul… Rusia este o dictatură, dar tot cu un lider carismatic ce folosește frica şi pasiunea pentru a-și face un cult al personalității. Turcia este acum și ea în aceeași poză. Ungaria, Polonia, Slovacia sunt și ele pe același drum și în întreaga Europă mai mulți Trumpi și Putini prind aripi, de fapt, finanțați de Putin, în așteptarea valului popular pe care îl vor deturna în modul lor”, observă Stone.
Dacă ne uităm la România, mie cel puţin, mi se pare ca jonglată de o magie neagră schimbarea de mentalitate pe care o simt în societate faţă de entuziasmul genera­lizat din momentul aderării la UE de acum aproape 10 ani. Odată ajunşi cu mari sacrificii la democraţie, la libertate, la “luminile Vestului”, am început în niciun deceniu să ne îndoim deja de ele. Suntem sub un atac mediatic amplu, care seamănă tot mai mult cu propaganda naţionalistă şi xenofobă din perioada comunistă. Firul roşu al ata­cului mediatic construieşte în emoţionalul colectiv o stare de spirit ostilă Uniunii Europene, care, ne-ar terfeli tradiţiile, religia şi românismul nostru an­cestral, ţinând ţărişoara prizonieră în “parcarea unui supermarket”. Lucruri pe care, aflăm mereu, Rusia lui Putin le combate “demn şi cu succes”. La noi, astfel de mesaje se încarnează în discursul domnilor Dragnea, Ponta şi Tăriceanu, care adulmecă momentul de tragică convulsie istorică care le-ar permite să prindă magistrala spre puterea absolută. Stone observă că suntem deja suficient de “frăgeziţi” mental, noi, dar mai ales Occidentul, să dăm foc la lume. Scriitorul explică, în trei puncte, de ce se întâmplă asta: pentru că oamenii privesc doar în prezent, nu în trecut, nici în viitor; privesc numai în jurul lor, nu la modul în care evenimentele se conectează la nivel global; majoritatea oamenilor nu citește și nu-i ascultă pe cei care au un alt punct de vedere.
Concluzia scriitorului de peste Ocean nu dă prilej de optimism! “Ignorarea altor opinii și miștourile la adresa experților, așa cum s-a întâmplat în campania lui Trump, dar și în cazul Brexit, e la fel ca ignorarea unui medic ce vă spune să renunțați la fumat. Apoi veți afla că ați dezvoltat un cancer incurabil. Un lucru mic duce la o distrugere de neoprit, care ar fi putut fi prevenită. Dar oamenii preferă să fumeze, iar apoi să moară din cauza asta. Aceasta este calea Omenirii”.
O cale implacabilă, pe care ne pregătim din nou să dezlegăm Fiara!