Săptămâna în presa locală

Articolul a fost vizualizat de 447 ori

Salvamontiştii se antrenează pe gheţarii din Cheile Jieţului
Maximilian Gânju, Mesagerul Hunedorean

Salvatorii montani din Parâng au demarat sesiunile de antrenamente în aria sălbatică din Cheile Jieţului – Valea Jiului. Salvarea de pe versanţi sau escaladarea gheţarilor sunt doar câteva exerciţii derulate an de an, pentru ca echipele să poată răspunde misiunilor de salvare.
În fiecare an, imediat ce gheaţa formată pe versanţii ce alcătuiesc Cheile Jieţului o permite, echipele de salvamontişti îşi încep antrenamentele, pentru a-şi dezvolta tehnica în alpi­nismul pe gheaţă. Gheţarii perfecţi care se formează în Cheile Jieţului, numai buni pentru căţărare, sunt locul ideal de escaladă şi pentru iubitorii acestui sport, însă salvatorii îi atenţionează pe turişti să verifice cu atenţie gheţarii pe care intenţionează să-i escaladeze.
Exerciţiul de antrenament şi recunoaştere a zonei „glaciare” din Cheile Jieţului a avut şi un alt scop, spun salvamontiştii, care au încercat să identifice zonele sigure pentru escaladă. Aria sălbatică se pretează atât iarna, cât şi vara pentru alpinism şi de mai mulţi ani s-a intenţionat înfiinţarea unei şcoli de alpinism. Pe de altă parte, salvatorii montani din judeţul Hunedoara au luat parte şi lpag 12    1a un exerciţiu în care s-a simulat salvarea unor persoane surprinse de o avalanşă la Rânca, într-o zonă unde zăpada măsura circa 70 de centimetri. La simulare au mai participat salvatori din Gorj, Bihor, Neamţ, Sibiu şi Caraş-Severin, iar salvatorii au abordat toate etapele unui astfel de eveniment, de la începerea căutărilor, salvarea, transportul accidentaţilor, testarea de noi echipamente în domeniu şi până la salvarea pe pârtiile de schi ori testare de diverse dispozitive de coborâre a răniţilor.

 

 


 A început numărătoarea inversă pentru parcurile industriale. Primăria Hunedoarei riscă să fie obligată la returnarea a 6 mi­lioane de euro
Ciprian Iancu, Glasul Hunedoarei

Birocraţia şi prevederile legale încâlcite ţin în loc două parcuri industriale pentru care s-au cheltuit, în total, peste 20 de milioane de euro. Mai rău, dacă nu aduce, în termen de un an şi jumătate, 12 firme în situl industrial de lângă Castelul Corvinilor, care să creeze cel puţin 70 de locuri de muncă, Primăria Hunedoarei riscă să fie pusă să returneze banii europeni alocaţi pentru acest proiect. Riscul există şi la Parcul Industrial Călan (unde e vorba de peste 9 milioane de euro) însă primarul de aici spune că e un risc doar teoretic, acum.
În aprilie anul trecut a fost inaugurat noul Sit industrial de la Hunedoara, aflat în apropierea Castelului Corvinilor. 20 de hectare de teren, plus o clădire administrativă, cu spaţii de birouri, săli de conferinţă şi alte facilităţi. Ecologizarea celor 20 de hectare, parcelarea, dotarea cu utilităţi şi ridicarea clădirii administrative de aproape 4.000 de metri pătraţi au costat 8,5 milioane de euro (dintre care 5,9 milioane din fonduri nerambursabile). În termen de doi ani de la recepţionarea lucrărilor, Primăria Hunedoarei trebuie să aibă ocupată cel puţin 61 la sută din suprafaţa totală a parcului, minimum 12 întreprinderi mici şi mijlocii care să funcţioneze aici şi care să susţină, în total, cel puţin 70 de locuri de muncă (dintre care cel puţin 35 pentru femei). Peste două luni se împlineşte un an de la inaugurarea sitului industrial, iar acesta are zero suprafaţă concesionată, zero IMM-uri găzduite şi, normal, zero locuri de muncă nou create. În cazul în care, până la mijlocul lui 2018, Primăria Hunedoarei nu îndeplineşte criteriile din contractul de finanţare cu Uniunea Europeană, va trebui să restituie cele aproape 6 mi­lioane de euro primite în 2012.
Bobouţanu: „Cererea de finanţare a fost greşit întocmită”
Primarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu, spune că „răul” pleacă încă din 2008, când a fost întocmită cererea de finanţare pentru proiectul de ecologizare a celor 20 de hectare de pe porţiunea vechiului combinat, aflate în vecinătatea Castelului Corvinilor: „Puteau încă de pe atunci să treacă în cererea de finanţare şi «activităţi turistice şi de divertisment». Nu am reuşit încă să aflu de ce nu s-a făcut asta, pentru că era clar că acel teren se preta la activităţi turistice, mai ales că avem deja un parc industrial, la celălalt capăt al oraşului, şi acela ocupat doar pe jumătate. S-au pus însă în cererea de finanţare tot felul de alte activităţi, de la IT şi servicii medicale private, până la confecţii din fier forjat şi centre de recoltare a fructelor de pădure şi plantelor medicinale. Parcul e gata de aproape un an, am avut firme interesate doar verbal de condiţiile de acolo, dar niciuna nu a revenit cu o scrisoare de intenţie, până acum. Au revenit însă acei investitori italieni care vor să ridice un parc de distracţii pe acest teren. Au făcut-o înainte de alegeri, în vara anului trecut, dar şi în urmă cu o săptămână. Da, au venit şi a treia oară, dovadă că sunt cu adevărat interesaţi. Am făcut demersuri la ADR Vest pentru a putea concesiona situl în scopul construirii unui parc de distracţii, dar ni s-a răspuns de la Autoritatea de Management al POR că nu se poate, pentru că s-ar încălca prevederile contractului de finanţare. O să încercăm să găsim o soluţie, poate chiar să ne adresăm Ministerului Dezvoltării şi Comisiei Europene arătând că, în 2008, când s-a gândit proiectul Castelul Corvinilor avea 80 – 90.000 de vizitatori, iar acum are peste 300.000 şi acest indicator va continua să crească. Suntem, în continuare, în căutare de soluţii”.
Situaţie ceva mai relaxată la Călan
Oraşul Călan deţine cel mai mare parc industrial din Vestul ţării. Pe cele 40 de hectare ale sale n-a apărut încă niciun investitor, deşi acesta a devenit funcţional încă de anul trecut, dispunând, de asemenea, de parcele cu toate utilităţile necesare şi de o clădire administrativă. Amenajarea sa, pe o parte a terenului ocupat cândva de vechiul combinat siderurgic, a costat 14,6 milioane de euro (9,3 milioane din fonduri nerambursabile, 5,3 milioane – contribuţia Consiliului Judeţean Hunedoara şi a Primăriei Călan). Primarul oraşului, Adrian Iovănesc, spune că, aici, situaţia este diferită de cea de la Hunedoara: „Avem patru criterii în contractul de finanţare, dintre care trei sunt deja îndeplinite. Al patrulea criteriu se referă la obligativitatea de a crea în Parcul Industrial cel puţin 350 de locuri de muncă până în 2021. Sunt aproape sigur că vom îndeplini şi acest criteriu. E drept, deocamdată nu activează nimeni în parc. Am avut o serie de încurcături cu regulamentul de funcţionare a parcului care a trebuit refăcut şi pus în concordanţă cu o serie de prevederi legale mai noi. Din cauza asta suntem într-o oarecare întârziere. Situaţia se va schimba radical, sper eu, chiar pe parcursul acestui an. Suntem în negocieri destul de avansate cu o companie care doreşte să concesioneze 6 hectare de teren pentru a ridica hale şi a le subînchiria. Mai avem şi o scrisoare de intenţie din partea unei companii cu capital româno-englez care ar dori să construiască aici o fabrică de medicamente şi să concesioneze 3 hectare”.
Adrian Iovănesc spune că regulamentul de funcţionare al Parcului Industrial prevede ca la fiecare hectar concesionat să fie create cel puţin 40 de locuri de muncă. În Parcul Industrial Călan, suprafeţele se concesionează la licitaţie, iar în cazul în care există un singur ofertant, acela este declarat câştigător. Preţul de pornire este de 0,25 de euro pe metrul pătrat pe an, la care se adaugă o taxă de administrare de 0,15 euro pe metrul pătrat pe an. Aici, suprafeţele se vor putea cumpăra abia după 5 ani.

 

pag 12    2

 


 Zona Devei, mai poluată decât Valea Jiu­lui
Mihaela Mihai, Gazeta de Dimineaţă

Reducerea treptată a capacităţilor miniere a determinat ca Valea Jiului să nu mai reprezinte cea mai poluată zonă a judeţului. Deva este, conform reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, mai vulnerabilă decât Valea Jiului în ceea ce priveşte pulberile poluatoare din aer.
”Deva, Mintia, Chişcădaga intră în zona Deva. Aici sunt depăşiri ale pulberilor din aer, din cauza industriei şi traficului auto”, a declarat, pentru GDD, Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.
Conform sursei citate, în judeţul Hunedoara nu au fost identificaţi în aer, peste limitele admise, agenţi poluatori.
”Valorile identificate nu depăşesc limitele admise, cu excepţia unor pulberi măsurate pe anumite staţii automate”, a completat directorul APM Hunedoara.
Judeţul Hunedoara are o serie de 30 de agenţi economici care pot provoca poluarea aerului. Printre aceştia se află şi Complexul Energetic Hunedoara, cu grupurile energetice de la Mintia şi Paroşeni.
La cele două termocentrale, conducerea CEH trebuie încă să rezolve problemele de mediu legate de emisiile în aer. În 2015, din cauza faptului că nu îndeplinesc condiţiile de mediu, Garda de Mediu a dispus sistarea activităţii la termocentralele Mintia şi Paroşeni. CEH a contestat însă respectivele procese verbale, iar procesele nu au fost finalizate încă.
Autorităţile de mediu susţin că nivelul de poluare al aerului creşte în raport direct cu aglomeraţia, cu numărul fabricilor şi cu intensitatea traficului.
Calitatea aerului ar putea fi îmbunătăţită prin crearea de perdele verzi. În judeţul Hunedoara însă, administraţiile locale, şi nu numai, taie arbori fără a pune nimic în loc. Ba mai mult, construcţiile şi modernizările de drumuri au dus şi la eliminarea arborilor de pe marginea şoselei.

pag 12    3

 


Mina Petrila, lungul drum al birocraţiei
Diana Mitrache, Servus Hunedoara

Nu au întocmit de la început un plan exact, s-au răzgândit pe parcurs şi au cerut avize peste avize, bulversând până şi finanţatorii europeni ai programului de închidere şi ecologizare a perimetrului minier de la Petrila. Nici Societatea de Închideri de Mine nu a luat în calcul posibilitatea ca o parte dintre clădiri să rămână şi aşa să construiască planul de demolare şi ecologizare, dar şi autorităţile locale şi-au dat seama mult prea târziu că ar fi bine să păstreze câteva clădiri. Acum, se aşteaptă un aviz, pentru demolarea altor cinci clădiri, care au rămas în zona de protecţie şi lucrările trenează de luni bune. „Ministerul Culturii a clasificat cinci clădiri ca monumente istorice, iar datorită efectelor Legii 422, există obligativitatea menţinerii în perimetru a clădirilor care se află în zona de protecţie a monumentelor istorice. În momentul de faţă avem un aviz de la Ministerul Culturii, care spune că 25 de clădiri pot fi demolate, alte 23, din zona de protecţie nu pot fi demolate, iar cele cinci rămân în stadiul de conservare, ca monumente istorice”, a precizat Petre Drăgoescu, director tehnic SNÎMVJ.
Un grup de arhitecţi, aduşi în Petrila de artistul Ion Barbu, a întocmit un plan de redresare urbană a perimetrului minier, dar, deocamdată, singura certitudine este că primăria, cu toate serviciile sale, se va muta în clădirile ce vor rămâne în picioare.
Cât despre planul urbanistic, rămâne de văzut dacă vor putea fi accesate la timp fondurile necesare punerii în va­loare a proiectului arhitecţilor.

pag 12    4

Tags: , ,

About Administrator