Săptămâna în presa locală

Articolul a fost vizualizat de 416 ori

pag 12    1

Dosarul falşilor revoluţionari a fost trimis în instanţă: În Deva, 56 de persoane şi-au cumpărat titluri de revoluţionar

Natalia Bumbac, Mesagerul Hunedorean
Aproape 60 de deveni au primit titluri de „Luptător cu rol determinant” în Revoluţia din 1989, benefiicind ilegal de drepturile conferite de acest titlu, susţin procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Informaţia apare într-un comunicat prin care Parchetul ÎCCJ a anunţat ieri trimiterea în judecată a dosarului falşilor revo­luţionari.

În Hunedoara, la un pas să primească banii
În comunicat, procurorii arată că, prin lege, s-a stabilit că re­voluţionarii din 1989 din categoria „Luptător cu rol determinant” provin din oraşele în care au existat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului Nicolae Ceau­şescu din 22 decembrie, acestea fiind Timişoara, Caran­sebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Urmând ca alte localităţi în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, să fie stabilite din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul ÎCCJ. Procurorii susţin că persoanele cercetate în acest dosar au inclus în ca­tegoria localităţilor menţionate nouă oraşe „în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric”. În acest fel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 14.047.085 de lei, suma reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015. În total, 327 de persoane au beneficiat de aceste indemnizaţii, 56 fiind din Deva, celelalte din Târgo­vişte, Buzău, Arad, Băile Herculane, Brăila şi Piatra Neamţ. În Suceava au fost admise cereri pentru şase persoane, care nu au primit până în prezent indemnizaţiile, iar în municipiul Hunedoara lucrurile s-au oprit la stadiul în care erau create abia condiţiile ca falşii revoluţionari să-şi solicite drepturile băneşti aferente. Anchetatorii mai arată că trei inculpaţi au luat deciziile menţionate fără a avea o fundamentare juri­dică, uneori chiar în pofida probelor existente. Astfel, de exem­plu, în cazul localităţilor Băile Herculane şi Hunedoara, inculpaţii au ignorat adresele Parchetului ÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare, prin care se comunica organizaţiilor de re­voluţionari solicitante că în oraşele respective nu s-au înregistrat victime ucise sau rănite, respectiv reţinute, până la fuga dictatorului. Procurorii susţin că şi persoanele care au obţinut titlurile cu pricina au oferit sume de bani preşedinţilor de organizaţii de revoluţionari, care aveau legături cu comisia care acorda titlurile.
Titlurile vor fi anulate
În comunicatul Parchetului ÎCCJ se precizează că procurorii au solicitat instanţei de judecată desfiinţarea deciziilor prin care cele nouă oraşe din care fac parte falşii revoluţionari au fost incluse în categoria localităţilor unde au existat răniţi sau morţi în Revoluţie. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice s-a constituit parte civilă cu suma aferentă plăţii indemnizaţiilor menţionate mai sus. Bene­ficiile persoanelor care deţin un certificat de „Luptător cu rol determinant” în Revoluţia din ‘89 sunt următoarele: nu plă­tesc taxe şi impozite la stat pe salariu, case şi afaceri; pri­mesc loc de veci cu titlu gratuit; călătoresc gratuit oriunde în ţară cu autobuzul sau cu trenul; primesc 10.000 de metri pătraţi de teren în extravilan şi 500 de metri pătraţi de teren în intravilan, pentru a-şi face o casă, cu 20.000 de euro – bani tot de la stat; suplimentar, câte 2.000 de lei indemniza­ţie pe lună. Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţio­nare, Curţii de Apel Bucureşti. În acest dosar sunt cercetaţi Adrian Sanda, fost şef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, Denisa-Corina Tănase, fost secretar general al SSPR, Cristina-Valentina Cechi, fost şef serviciu al SSPR pentru acuzaţiile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi abuz în serviciu. Iar Gheorghe Neagu, Ionel Iosef, Ciprian Albert Arănuşi, Cristian Adam, Ştefan Păduraru, Nelu-Zoltan Vrânceanu, George Avram, Ioan Blaga şi Ioniţă Angheluţă sunt acuzaţi de fapte precum trafic de influen­ţă, fals în înscrisuri sau cumpărare de influenţă.


pag 12    2

A tăiat ilegal o pădure

 

Ziarul Hunedoreanului 

 Poliţiştii Biroului Combaterea Delictelor Silvice efectuează cercetări faţă de un bărbat în vârstă de 45 de ani, din comuna Gurasada, cu privire la care au stabilit că, în perioada octombrie 2016 – martie 2017, a tăiat fără drept şi a sustras 237 de arbori de diferite specii şi dimensiuni, fără a fi marcaţi anterior de personal silvic abilitat, de pe terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate atât în fondul forestier naţional proprietate publică a Statului Român cât şi pe trenuri aparţinând unor persoane fizice, poziţionate pe raza comunei Gurasada. „În cauză se vor efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere fără drept şi furt de arbori”, a informat Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara.


pag 12    3

Lege pentru tineri avem, pământ nu! Primăria Deva nu mai are terenuri disponibile pentru tinerii care vor să îşi construiască o casă

Livia Botici, Glasul Hunedoara
Tinerii din Deva nu îşi pot construi o casă pe un teren dat gratuit de Primărie pentru că administraţia nu mai are parcele disponibile. Asta deşi Statul Român susţine că întinde o mână de ajutor prin intermediul unei legi mai vechi care presupune alocarea de teren gratuit celor care vor să-şi ridice o locuin­ţă. Prevederea legală este, însă, doar o bulă de săpun, pentru că ea nu poate fi aplicată, în lipsa terenurilor disponibile.
Atribuirea unui teren, în mod gratuit, pentru ridicarea unei case este prevăzută în Legea nr. 15/2003, republicată în 2004, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Alocarea se face din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care este situat terenul. Aşadar, cererile se depun la consiliul local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care îşi are domiciliul solicitantul.
Lipsa terenurilor, argumentul pentru eşec
În municipiul reşedinţă de judeţ, din 2005 şi până în prezent, au fost înregistrate 1.281 de astfel de solicitări, potrivit infor­maţiilor obţinute de „Glasul Hunedoarei”. Procesul aparent simplu se confruntă, totuşi, cu o problemă majoră: insuficien­ta suprafaţă de teren disponibilă pentru astfel de alocări, motiv invocat şi de Primăria municipiului Deva. Din anul 2005, până în prezent, doar 278 de cereri din cele aproa­pe 1.300 de solicitări ale tinerilor deveni au fost soluţionate. Multe dintre contracte au fost reziliate însă, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale, iar alţi tineri le-au luat parcelele celor care nu au respectat contractul. În prezent, sunt 110 terenuri atribuite, toate în zona Archia, iar Primăria Deva susţine că nu mai deţine nicio parcelă care ar putea fi dată tinerilor. Iar situaţia trenează de peste 11 ani. „A fost făcută inventarierea terenurilor, dar nu mai există la acest moment vreun teren de care să poată beneficia solicitanţii. Numărul cererilor nesoluţionate este de 1.003, dar există şi cereri nesoluţionate din anul 2006, ca urmare a faptului că nu există terenuri disponibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, Mona Voinescu.
Ce spune legea, care se dovedeşte a fi „o bulă de săpun”
Pentru a se bucura de această facilitate, în cazul în care are norocul ca primăria de pe raza domiciliului său să aibă teren, „candidatul” trebuie să îndeplinească anumite condiţii. În primul rând, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani şi să nu fie proprietar al unei locuinţe sau teren destinat construirii unei case, chiar dacă acestea nu se află în localitatea în care el îşi are domiciliul sau rezidenţa.
Potrivit legislaţiei în vigoare, suprafeţele de teren, care pot fi atribuite tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, pot fi cuprinse între 150 mp şi 300 mp în municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, între 250 mp şi 400 mp în oraşe şi între 250 mp şi 1.000 mp în comune şi satele aparţinătoare unităţilor administrativ-teritoriale.
Mai departe, dacă solicitarea a fost aprobată, beneficiarul trebuie să treacă la treabă. El este obligat să înceapă construcţia locuinţei în termen de un an de la data atribuirii terenului şi să o realizeze cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. În cazul nerespectării acestor condiţii, consiliul local poate decide să îi retragă beneficiarului dreptul de folosinţă asupra terenului alocat. Planurile urbanistice zonale (PUZ) şi planurile urbanistice de detaliu (PUD) se iniţiază şi se finanţează de consiliile locale. După încheierea construirii locuinţei, tânărul poate solicita cumpărarea terenului alocat iniţial în mod gratuit. Preţul de vânzare se stabileşte prin expertiza tehnică întocmită de un expert evaluator autorizat şi aprobată de Consiliul Local.


 

pag 12    4
VALEA JIULUI. Depozitul de deşeuri de la Petroşani este plin. Din 18 martie fiecare administraţie trebuie să-şi gestioneze gunoiul

Ramona Roşulescu, Gazeta de Dimineaţă
Depozitul de deşeuri deschis temporar la Petroşani, în care era depus gunoiul din cele şase localităţi din Valea Jiului, inclusiv din comuna Baru Mare, se va închide din data de 18 martie. Cantitatea maximă admisă pentru depozitare a fost atinsă, se arată într-o adresă trimisă de administratorul platformei tuturor societăţilor beneficiare.
Capacitate maximă atinsă şi reclamaţii de la cetăţeni…
Scandalul gunoaielor este din nou în vârf de sarcină în Valea Jiului, după ce administraţiile locale au fost informate, joi, de către administratorii platformei temporare din Petroşani că „începând din data de 18 martie accesul autospecialelor este interzis în acest depozit”. Decizia este justificată clar. Pe platforma în cauză nu mai pot fi depozitate deşeuri pentru că „a fost atinsă cantitatea admisă”. Capacitatea maximă a platformei este, potrivit specialiştilor, de 8200 de metri cubi. Depozitarea gunoaielor peste această capacitate atrage sancţiuni de la instituţiile abilitate pe mediu.
În altă ordine de idei, oamenii din Petroşani care locuiesc în preajma platformei au depus o serie de reclamaţii prin care acuză mirosurile insuportabile din zonă, dar şi numărul mare de ciori adunate în sectorul gunoaielor.
Soluţiile trebuie să apară din mers….
Primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, cel care a solicitat în mod expres sistarea depunerii din cauza numărului mare de reclamaţii venite de la cetăţeni, a declarat pentru Gazeta de dimineaţă că petroşănenii nu vor fi afectaţi de această măsură.
„Vom duce gunoiul la Horezu, avem contract cu societatea de acolo. Am promisiunea de la Consiliul Judeţean, de la domnul Mircea Bobora că, începând cu data de 15 aprilie, cantitatea depusă pe platforma noastră va fi transportat la deponeul de la Bârcea”, a explicat Iacob-Ridzi.
În tariful gunoiului depus pe platforma din Petroşani, administraţiile din Valea Jiului au suportat inclusiv preţul transportului Bârcea.
Cei din Lupeni nu sunt nici ei afectaţi de această situaţie, susţine viceprimarul Iacob Mesaroşi, fiindcă administraţia locală are un contract cu o firmă din Bucureşti. (…)
Mesaroşi spune că în contract este stipulată o cantitate maxi­mă de 700 de tone pe lună pentru acest tarif.
„În ianuarie am avut o factură de 695 de tone de gunoi, cred că a fost cea mai mare”, a spus Mesaroşi.
695 de tone de gunoaie înseamnă o factură de 217.535 lei.
Administraţia din Petrila are şi ea contract cu cei de la Horezu, preţul negociat cu cei de acolo, susţine viceprimarul Dorin Curtean, fiind unul mai mic decât la Petroşani.
Societatea din Vulcan care gestionează platforma de la Petroşani este cea care asigură curăţenia şi la Vulcan, şi la Aninoasa, şi la Uricani.
Optimism la Consiliul Judeţean Hunedoara
Cei de la Consiliul Judeţean Hunedoara cred că lucrurile se vor rezolva. Aceştia sunt convinşi că nu există niciun impediment ca până la 1 aprilie gunoaiele din Valea Jiului să fie transportate la Horezu şi ulterior acestei date ele vor fi duse la Bârcea.

About Administrator