Săptămâna în presa locală

Articolul a fost vizualizat de 332 ori

pag 12 a

Mutulescu nu a reuşit blocarea hotărârii AGA de la Drumuri. Deocamdată
Livia Botici, Glasul Hunedoarei
Speranţele fostului adminstrator special al SC Drumuri şi Poduri, Marius Mutulescu, de a bloca urgent hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor, prin care a fost revocat din funcţie, s-au năruit. Asta, cel puţin, deocamdată. Ieri, magistraţii secţiei a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Hunedoara şi-au declinat competenţa pentru judecarea ordonanţei preşedinţiale, în favoarea judecătorul sindic.
O ordonanţă preşedinţială şi o acţiune de anulare a hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor. Acestea sunt cele două procese deschise de fostul administrator special al SC Drumuri şi Poduri SA, împotriva hotărârii de revocare a sa din funcţie şi, implicit, a numirii unui alt administrator special, Cristian Matieş, la societatea aflată în faliment. Ordonanţa preşedinţială are caracter urgent, iar ea ar fi trebuit judecată ieri, atunci când a fost stabilit primul termen, la Tribunalul Hunedoara, la secţia de Contencios Administrativ. Mutulescu susţine că revocarea sa a fost făcută în mod nelegal. În cazul în care ar fi fost admisă prima acţiune a fostului administrator special, acesta ar fi reuşit să suspende hotărârea AGA, până la judecarea celuilalt proces, pentru anularea ei. Dar magistraţii au decis să-şi decline competenţa şi să admită excepţia de necompetenţă funcţională, ridicată de pârâte, respec­tiv SC Drumuri şi Poduri şi Consiliul Judeţean. „Declină competenţa de soluţionare a cererii de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamantul Mutulescu Marius, în contradictoriu cu pârâţii SC Drumuri şi Poduri SA şi Consiliul Judeţean Hunedoara, având ca obiect suspendarea hotărârii numărul 1, din 9 martie 2017, a AGA Drumuri şi Poduri SA, în faliment, în favoarea judecătorului sindic al Tribunalului Hunedoara, cu referire la dosarul 3235/97/2009”, a declarat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glăman.
Dosarul ordonanţei preşedinţiale va ajunge, astfel, pe masa judecătorului sindic, care va decide dacă este de competenţa sa judecarea acestui caz.
Marius Mutulescu a fost revocat din funcţie după mai multe încercări ale preşedintelui Consiliului Judeţean, Mircea Bobora, care susţine că, în ultimele luni, fostul administrator special de la „Drumuri” nu a mai făcut nicio informare scrisă cu privire la situaţia în care se află societatea Drumuri şi Poduri. În schimb, Mutulescu susţine că acesta este un fals pretext.

 


 

pag 12 2

Turismul aduce milioane de lei la bugetul Hunedoarei
Maximilian Gânju, avantulliber.ro
Anul trecut municipalitatea Hunedoara a obţinut peste 5 milioane de lei, sumă intrată în bugetul local de pe urma celor care au vizitat Castelul Corvinilor.
În primul trimestru al acestui an s-au adunat la buget peste 350 de mii de lei, iar estimările privind numărul turiştilor care vor ajunge la monument în acest an sunt optimiste. Doar luna aceasta, castelul a fost vizitat de peste 13 mii de turişti. În acest an, la Castelul Corvinilor va începe şi cel mai amplu proiect de reabilitare şi conservare, în valoare de 5 milioane de euro, bani europeni. Lucrările ar trebui finalizate în 3 ani. Proiectul vizează restaurarea mai multor obiective de la castel, printre care se numără Turnul Pictat, Sala Cavalerilor, Sala Dietei, Turnul Capistrano, turnul nou şi turnul vechi de poartă, Turnul Neboisia. Monument istoric din secolul al XIV-lea, care a aparţinut lui Ioan de Hunedoara, Castelul Corvinilor a fost supus mai multor proceduri de restaurare de-a lungul timpului.


 

Nu a reuşit să-şi recupereze banii sechestraţi de procurori
Natalia Bumbac, Mesagerul Hunedorean
Fosta soţie a lui Nicolae-Robert Dan, ex-viceprimarul municipiului Hunedoara, nu a reuşit să-şi scoată de sub sechestrul asigurator al procurorilor două sume importante de bani. Cererea cu care Alexandrina Coşăreanu s-a adresat instanţei a fost respinsă ieri.
„Instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de restituipag 12 4re a bunurilor constând în sumele de 11.000 de euro şi 95.626,38 de lei, plasate sub sechestru asigurator prin Ordonanţa Parchetului ÎCCJ Direcţia Naţională Anticorupţie – ST Alba Iulia din 2 decembrie 2015. Hotărârea Tribunalului Hunedoara este definitivă”, a declarat Ildiko Glăman, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.
Alexandrina Coşăreanu este judecată alături de fostul său soţ şi doi foşti angajaţi ai Primăriei Hunedoara, Aurel Bugnariu-Raţă şi Daniela Arieta Căpâlnă, într-un dosar de corupţie, toţi fiind acuzaţi de fraudă cu fonduri europene. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Hunedoara, sumele de bani sechestrate de procurori pe care Coşăreanu a vrut să le recupereze având legătură cu acest caz. Fosta soţie a lui Robert Dan este acuzată de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, în formă continuată.

 


pag 12 4
Ce averi au ultimii doi preşedinţi social democraţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara
Livia Botici, Glasul Hunedoarei
Laurenţiu Nistor şi Mircea Bobora sunt ultimii doi preşedinţi ai Consiliului Judeţean, membri ai Partidului Social Democrat. Aceştia şi-au construit, an de an, o adevărată avere. Unul, respectiv Laurenţiu Nistor, din salariul de primar, apoi de deputat, iar celălalt din munca la o companie privată.
Laurenţiu Nistor a fost primar al comunei Şoimuş în perioada 1990-2008 şi a devenit preşedintele Partidului Social Democrat Hunedoara în anul 2010, la doi ani de când devenise parlamentar. În vara anului trecut, PSD a câştigat alegerile pentru Consiliul Judeţean, Nistor devenind preşedinte ales al instituţiei, pentru ca, mai apoi, după câştigarea alegerilor parlamentare, el să plece înapoi la Camera Deputaţilor. Averea pe care a reuşit să o adune, împreună cu soţia, în decursul anilor, din salariul de bugetar şi din firmele la care este acţionar, este impresionantă. Între anii 1999 şi 2008, a achiziţionat cinci terenuri în comuna Şoimuş, iar în anul 2009 a primit moştenire alte două terenuri. Acesta deţine, din anul 2009, şi casa din satul Bejan, lăsată moştenire soţiei sale, dar şi mai multe anexe gospodăreşti. Între anii 2007 şi 2008, Laurenţiu Nistor cumpără două autoturisme, un Volkswa­gen şi un Peugeot, iar în 2013, îşi achiziţionează o Dacia Logan. Potrivit declaraţiei de avere, depusă la momentul în care a părăsit funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, Laurenţiu Nistor a pus banii „la saltea” în ultimii ani. Conturi şi depozite bancare sunt deschise pe numele soţilor Nistor de aproape 650.000 de lei (adică şase miliarde de lei vechi), dar şi 6.602 euro şi peste 3.000 de dolari. Preşedintele PSD Hunedoara a ajutat şi partidul, oferind un împrumut acordat în nume personal în valoare de 50.000 de lei formaţiunii politice din care face parte.
În 2016, Laurenţiu Nistor a câştigat, din veniturile de deputat, 95.686 de lei, din salariul de preşedinte suma de 29.246 de lei, din pensie – 11.580 de lei, iar de la cele trei firme la care este acţionar, respectiv SC Bejan Serv, SC Trak Trans şi SC Reparaţii Serv Cim, suma de aproximativ 430.000 de lei.
Bobora, un social democrat venit din privat
De cealaltă parte, următorul social democrat venit la condu­cerea Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Bobora, este un PSD-ist atipic, care nu a avut tangenţă cu banii statului, până acum, fiind, mulţi ani, director al unei mari companii private. Acesta deţine, împreună cu soţia sa, trei terenuri, unul agricol – moştenit, în Sântandrei, altul intravilan în Băiţa, şi un altul în Clopotiva. De asemenea, deţine două apartamente în Deva, unul în Bucureşti şi o casă de vacanţă la Băiţa. Mircea Bobora are două autoturisme, unul Mercedes – cumpărat în anul 2008, iar altul Volkswagen – în anul 2013. Actulalul preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara deţine conturi şi depozite în valoare de aproximativ un milion de lei, 182.000 de mii de euro şi 120.000 de dolari.
Mircea Bobora a câştigat anul trecut, de la compania privată pentru care a lucrat, suma de 459.000 de lei, iar din pensie 25.100 de lei.

 


 

Aparatele vor determina particolele de praf mai mici de 10 micrometri aflate in suspensie în aerul pe care-l respirăm

GREENPEACE monitorizează calitatea aerului respirat de hunedoreni
Maximilian Gânju, avantulliber.ro
Acţiunea face parte din campania denumită sugestiv ”Praf de România”, în urma căruia se doreşte să se atragă atenţia asupra calităţii aerului. Astfel, Greenpeace România a dezvoltat, împreună cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria, o serie de dispozitive de monitorizare independentă a calităţii aerului, botezate ”prafometre”, echipamente ce vor ajunge şi în judeţul Hunedoara.
”Le-am denumit ‘prafometre’ şi fac parte dintr-un proiect pilot orientat spre colectarea şi analizarea datelor de către membrii publicului larg (citizen science). Aparatele pot detecta praful fin din aer (PM10 — pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri) şi transmit datele înregistrate către site-ul greenpeace.ro, pe pagina dedicată acestei campanii. În cadrul unui workshop care a avut loc la atelierul Hubs din Bucureşti, voluntarii Greenpeace România au asamblat 40 de prafometre, care urmează să fie distribuite în mai multe localităţi din ţară, printre care Bucureşti, Iaşi, Braşov, Craiova, Hunedoara, Ploieşti, Sebeş şi Târgu Jiu”, arată Greenpeace.
Ministerul Mediului asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin cele 142 de staţii distribuite pe toată suprafaţa României, iar informarea publicului în timp real se face pe site-ul dedicat, www.calitateaer.ro. Din totalul acestor staţii, numai 93 sunt funcţionale.
”Agenţia Europeană de Mediu a estimat că doar în România aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013, iar costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului, se ridică anual la peste 10 miliarde euro. Le cerem Ministerului Mediului, primăriilor şi consiliilor judeţene să ia măsurile necesare ca cetăţenii României să respire un aer curat”, declară Alin Tănase, coordonator campanii Greenpeace România. Potrivit activiştilor de mediu, sursele majore de poluare a aerului în România sunt: arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), transportul rutier, şantierele de construcţii, haldele şi depozitele de deşeuri şi sistemele de încălzire individuale.

About Administrator