special – 142 de ani de liberalism românesc. LA MULŢI ANI, PNL!

Articolul a fost vizualizat de 551 ori

Partidul Naţional Liberal
Triunghiul prosperităţii liberale
Munca – Natura – Capitalurile

_DSC7089

Senator PNL
Carmen Eleonora Hărău


Preambul
În cei 27 de ani de la căderea comunismului, valorificarea muncii, a naturii şi a capitalurilor, la ma­ximum potenţialului lor, nu s-a realizat, practic, niciodată. România continuă să fie percepută drept statul european cu forţă de muncă ieftină şi relativ bine pregătită; ţara care exportă într-un ritm nesustenabil resurse naturale valoroase ca materii prime, care susţin industrii cheie din economiile dezvoltate; ţara cu ca­pitaluri autohtone slab competitive, nesusţinute de la nivel guver­namental şi uşor de înfrânt de către concurenţa, mai mult sau mai puţin loială, venită din exterior. Aceasta este realitatea dură care explică avansurile economice necon­vin­gătoare ale României şi ritmul mult mai redus al ţării noastre de a recupera decalajele faţă de statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Valorificarea slabă şi inadecvată a muncii, a resurselor naturale şi a capitalurilor au determinat un avans real al PIB doar de 4 ori în România, în vreme ce, în ultimii 27 de ani, PIB-ul Cehiei a crescut de şase ori, iar cel al Poloniei de şapte ori. Prosperitatea românilor, angajaţi sau angajatori, nu poate proveni decât dintr-un mixt de politici economice care să antreneze o utilizare corectă, raţională şi efi­cientă a resurselor economice in­terne.

PROSPERITATEA TUTUROR – DOAR PRIN SOLUŢIILE LIBERALE

 

_DSC7124
Munca
Principalul generator de pros­peritate, de valoare adăugată a fost şi rămâne munca înalt calificată, sprijinită de elementele de capital moderne, de tehnologii de ultimă generaţie şi de know-how avansat, care să genereze cele mai mari rate ale productivităţii muncii. Pentru a ajunge la acest obiectiv, trebuie să ţinem cont de faptul că munca şi performanţa sunt direct condiţionate de un sistem de învăţământ pre­universitar, universitar şi profesional fundamental schimbat, performant, adaptat la noile realităţi socio-eco­nomice. Mai mult, munca înalt calificată trebuie să fie motorul de competitivitate al economiei ro­mâneşti şi generatorul principal de avantaje economice competitive.
Economia României nu poate progresa prin promovarea şi sus­ţinerea unor activităţi economice generatoare de valoare adăugată scă­zută, bazate pe o forţă de muncă slab şi mediu calificată, cu efectele cu­noscute în planul salarizării derizorii.
România liberală trebuie să fie o Românie generatoare de inovaţie, de dezvoltare de prototipuri şi producţii în serie în domenii economice cu valenţe globale, care să asigure locuri de muncă pentru profesii superior salarizate.
Nu se poate pune la îndoială faptul că una dintre cele mai importante resurse economice ale României sunt chiar românii, aflaţi în ţară sau, temporar, la muncă în străinătate. Obiectivul principal trebuie să fie stimularea, prin locuri de muncă superioare, a resursei umane încă prezente în România şi stimularea agresivă a repatrierii românilor ple­caţi la muncă în străinătate. Românii noştri construiesc cu braţele lor eco­nomiile prospere din Occident! Este momentul să le oferim ocazia să se întoarcă acasă şi să construiască o Românie puternică economic.
Aceste obiective se pot realiza doar în cadrul unei economii private puternice, libere în acţiune, tot mai puţin agresate de intervenţionismul statal, consolidate chiar cu pârghiile financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.
Este imperios necesară acordarea unei atenţii sporite pentru politicile pro-nataliste, având în vedere ame­ninţările demografice extrem de puternice, care vor afecta pe termen mediu şi lung nu numai carac­te­risticile pieţei muncii, dar şi sus­tenabilitatea sistemelor de pensii, structura consumului intern, struc­tura economiei naţionale în an­samblu.
Cu privire la oameni şi potenţialul lor de muncă, ei nu trebuie văzuţi numai ca factori de producţie utili în procesele economice, ci şi ca fiinţe cu propriile aspiraţii, visuri, dorinţe, năzuinţe. De aceea, România liberală va însemna o Românie axată nu doar pe o creştere economică solidă şi puternică, ci şi pe o dezvoltare în ansamblu a societăţii româneşti.

 

_DSC0053
Natura
Sintagma „săracă ţară bogată” ră­mâne de actualitate în ceea ce pri­veşte valorificarea inadecvată a dotării economiei naţionale cu re­surse naturale din abundenţă. Este de domeniul evidenţei faptul că Ro­mânia are în continuare un sol fertil, un subsol generos în resurse de tot felul, o reţea hidrografică deosebită şi potenţialul geoeconomic al dez­voltării unor coridoare de transport internaţional de mărfuri. Din păcate, niciuna dintre aceste resurse nu a stat la baza consolidării producţiei autohtone, a capitalizării industriei competitive sau a captării investiţiilor străine directe într-un volum con­sistent. Resursele naturale abundente nu au generat nicio reindustrializare veritabilă a economiei, iar opor­tunităţilor geoeconomice ale cori­doarelor de transport nu li s-a acordat atenţia necesară, în scopul fruc­tificării externalităţilor economice pozitive.
În acest context, se impune crearea condiţiilor necesare de compe­titivitate pentru mediul economic intern, care va genera o atractivitate importantă a investitorilor pentru transformarea şi valorificarea acestor resurse aici, în România. România nu trebuie să mai exporte lemn ca materie primă, ci mobilă şi furniruri. România nu trebuie să mai exporte fier vechi şi minereuri, ci aliaje şi produse finite din metal. România va trebui să exporte doar produse finite cu un grad de valoare adăugată care să genereze prosperitate pentru români. Nu interzicem exporturile, dar cine va dori să se bucure de resursele naturale ale României este aşteptat să facă investiţii în România, să producă aici, să exporte de aici şi să genereze locuri de muncă bine plătite pentru români.
De asemenea, este urgentă transformarea agriculturii rurale româneşti, dintr-o agricultură de subzistenţă, generatoare de sărăcie endemică, într-o economie agricolă autentică, într-un business agricol, în vederea dezvoltării unui volum cât mai mare de valoare adăugată în zonele rurale prin: închiderea ciclului de producţie direct în mediul rural – producţie agricolă – colectarea şi depozitarea producţiei agricole – prelucrarea materiilor prime provenind din agricultură – desfacere către piaţa internă şi către exporturi. Proiectul liberal implică transfor­marea sistemică a modului de a genera bunăstare în mediul rural. Astfel, din mediul rural nu va mai trebui să plece grâul, ci pastele făinoase, nu fructele, ci sucurile şi conservele de fructe. Aşa se vor putea genera locuri de muncă exact acolo unde şomajul nu are acum nicio şansă să scadă.

DSC_6562
Capitalurile
Analizele cercetătorilor din Banca Naţională a României au relevat vulnerabilităţi majore pe care le au capitalurile din România, atât cele străine, dar mai ales cele autohtone, în special în domeniul com­pe­titivităţii şi capacităţii lor de a rezista la provocările concurenţei agresive venite din exterior. Împotriva acestor vulnerabilităţi se poate răspunde cu următoarele instrumente: libertate economică reală pentru toţi agenţii economici; o concurenţă loială pe toate segmentele de piaţă; un stat care să intervină cât mai rar sau poate chiar deloc în economie; acces facil şi ieftin la creditare; reglemetări mai puţine, mai clare şi mai uşor de conformat la obiectivele lor.
Obiectivul central al PNL trebuie să fie: mai multă libertate economică pusă în interesul economiei naţio­nale. Libertatea economică trebuie să depăşească stadiul de deviză politică şi trebuie să se concretizeze în cel mai scurt timp în acţiuni legislative reale sau în presiuni directe asupra fac­torilor executivi în vederea înde­plinirii acestui obiectiv.
Astfel, mai multă libertate economică înseamnă, în primul rând, eforturi concrete pentru debiro­cratizarea structurilor administrative care generează eforturi consistente şi costuri suplimentare pentru agenţii economici. De asemenea, mai multă libertate economică trebuie să în­semne asigurarea libertăţii de intrare şi ieşire de pe piaţă, o libertate care să stimuleze orice iniţiativă economDSC_9556ică, înţelegându-se prin aceasta scurtarea termenelor şi debirocratizarea proce­durilor pentru înfiinţarea unei firme şi redefinirea legislaţiei privind retragerea de pe piaţă. Mai multă libertate economică înseamnă conti­nuarea procesului de relaxare fiscală, în special pe componenta costuri cu forţa de muncă, precum şi susţinerea cu toată forţa a celui mai simplu sistem fiscal – cota unică – brand-ul nostru liberal.
O atenţie sporită pentru dez­voltarea capitalurilor înseamnă asi­gurarea unui cadru concurenţial loial pentru toţi agenţii economici, in­diferent de naţionalitatea lor. Statul, cel mai mare perturbator al con­curenţei loiale, trebuie scos din piaţa liberă.
Utilizarea, pe baze concurenţiale, a stimulentelor de creditare pentru agenţii economici care vor să se dezvolte, dar nu au nici dispo­nibilităţi financiare şi nici acces la o creditare ieftină.
Cine vrea să pro­ducă mai mult, mai competitiv, tre­buie să primească o creditare rapidă, ieftină şi garantată de stat.
Da, acest lucru îl poate face statul pentru economia care vrea să se dezvolte! Obiectivul României li­berale este acela ca firmele româneşti să re­prezinte o voce în Europa şi să poată concura de la egal la egal orice agent economic pe piaţa europeană.
Predictibilitatea legislaţiei fiscale, comerciale sau civile a reprezentat şi reprezintă cea mai mare dorinţă a mediului economic.
România libe­rală va însemna un corpus suplu de legislaţie fiscală, economică şi co­mercială, stabilă şi predictibilă pen­tru minimum 25 de ani.

About Administrator