Cât ne costă rezolvarea problemei maidanezilor?

Primăria Hunedoarei a lansat un chestionar online referitor la câinii vagabonzi, care poate fi accesat pe pagina de Internet a instituţiei. Chestionarul propune două variante: programul CSR (capturare, sterilizare şi repunere pe stradă) sau cazarea în adăpost. Până acum, 93 la sută din cei aproximativ 300 de votanţi au optat pentru adăpostirea pe viaţă a câinilor, deşi nimeni nu ştie, cu exactitate, care sunt costurile pe care le implică o asemenea opţiune.

Pentru a scăpa de câinii comunitari, majoritatea covârşitoare a locuitorilor Hunedoarei preferă varianta care ar presupune costuri mai mari, cea a adăpostirii “pe viaţă”

O analiză a cifrelor disponibile şi a situaţiei din teren arată că municipiul Hunedoara pare a fi oraşul cu cel mai mare număr de câini vagabonzi (apreciat la aproximativ 4.000 de exemplare), urmat de Deva, cu peste 2.000 de maidanezi. În restul oraşelor numărul câinilor fără stăpân este de ordinul sutelor sau, după cum susţin unii primari, doar de ordinul zecilor. În încercarea de a rezolva problema, primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, a lansat un chestionar online referitor la câinii vagabonzi. Hunedorenii au de ales între sterilizare şi readucerea maidanezilor în cartiere şi plasarea lor într-un adăpost, dar înainte de a vota, unii dintre hunedoreni s-au întrebat dacă vor trebui să scoată bani în plus din buzunar şi care ar fi costurile pentru fiecare dintre cele două variante. Primarul Hunedoarei spune că încă nu se ştie care ar putea fi cheltuielile necesare nici într-un caz, nici în celălalt.

„Am dat proiectul meu şi Consiliului Judeţean (CJ), pentru o posibilă adoptare la nivel judeţean. CJ va veni cu cea mai mare parte a banilor şi sigur că vom veni şi noi cu o contribuţie, dar asta din bugetul local. O altă variantă ar fi fost majorarea taxelor şi impozitelor, pentru că bugetul era aprobat, iar o rectificare nu se mai putea face pentru că era prea târziu, dar şi pentru că nu puteam lua din altă parte, în condiţiile în care bugetul este, şi aşa, unul mic. Toată lumea a sărit, oarecum, în capul meu, când am făcut această propunere, dar bani nu sunt decât din fonduri europene, guvernamentale sau din taxe locale. Pentru rezolvarea acestei probleme nu se alocă fonduri europene, aşa că rămâne varianta fondurilor guvernamentale sau din susţinere locală”, explică Ovidiu Hada. O bună parte a hunedorenilor, însă, spun că nu au abandonat în viaţa lor un câine şi nici nu i-au hrănit, tocmai pentru a evita înmulţirea lor haotică şi adaugă că este incorect ca ei să plătească pentru nesimţirea sau inconştienţa celorlalţi hunedoreni, care pot fi văzuţi zilnic, la ore fixe, cum hrănesc câinii cu resturi alimentare sau chiar mâncare specială pentru câini. „E drept că oamenii ăştia nu au nicio vină, dar, oricum am lua-o, este problema oraşului, aşa că ea trebuie rezolvată”, adaugă primarul Hunedoarei.

Cei care hrănesc câinii riscă amenzi

Victimele maidanezilor agresivi din judeţ spun că este nedrept faptul că anumite persoane sau reprezentanţi ai societăţilor comerciale oferă mâncare şi adăpost animalelor, dar, în cazul în care acestea atacă pe cineva, protectorii lor se spală pe mâini, spunând că animalele nu le aparţin. Astfel, nimeni nu poate fi tras la răspundere, iar victimele nu pot cere despăgubiri, decât acţionând în instanţă administraţia localităţii în care locuiesc. Potrivit directorului executiv al Poliţiei Locale din Hunedoara, Tiberiu Furca, cei care hrănesc maidanezii sau care le amenajează cuşti pe teritoriul public riscă amenzi cuprinse între 300 şi 600 de lei. În cazul persoanelor juridice amenda este de cel puţin 800 de lei, dar poate ajunge chiar la 1.500 de lei. Potrivit şefului Poliţiei Locale, Tiberiu Furca, anul trecut nicio persoană nu a fost amendată, iar în 2010 au fost doar două sau trei sancţiuni. În schimb, nici problema celor muşcaţi de câini nu este una de trecut cu vederea: zilnic, cel puţin un hunedorean ajunge la spital cu răni serioase, fără a mai ţine cont de cazurile în care victimele cu plăgi superficiale sau cei cărora le e teamă de vaccin nici nu se mai prezintă la spital. Numai anul trecut, pentru tratamentul locuitorilor municipiului Hunedoara muşcaţi de câinii fără stăpân, s-a cheltulit aproximativ un miliard de lei vechi. Daunele nu includ, însă, şi suferinţa victimei, plus orele petrecute prin spital timp de o lună, pentru efectuarea seriei de cinci vaccinuri, care oferă protecţie timp de 5 ani.

Căţeluşii îngroaşă rândurile maidanezilor

Cea mai recentă campanie de sterilizare a câinilor vagabonzi a avut loc, în municipiul Hunedoara, în urmă cu doi ani. Reprezentanţii Vier Pfoten au sterilizat şi crotaliat peste 2.100 de exemplare, însă este posibil ca numărul câinilor vagabonzi să se fi dublat între timp. Numai în această iarnă, printre blocurile din cartierele Hunedoarei, au apărut o sumedenie de căţeluşi abia fătaţi. În plus, unele dintre autorităţile locale, dar şi autorităţile judeţene recunosc că există şi fenomenul migraţiei canine artificiale, prin care zeci de câini sunt capturaţi şi transportaţi cu dubiţele în afara oraşelor sau în satele din apropiere. Cu toate acestea, fiecare primar, dar şi autorităţile judeţene evită să facă precizări nominale referitor la autorii acestor transporturi. Oamenii, pe de altă parte, au apelat în nenumărate rânduri la presă, pentru ca aceasta să mediatizeze cazurile de câini abandonaţi, care, din cauza foamei, au ajuns să atace animalele şi păsările din gospodăriile din mediul rural sau chiar stânele de oi, acţionând în haită, precum sălbăticiunile. Conştient că chestiunea câinilor fără stăpân a devenit o problemă care nu mai poate fi ignorată, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a decis să se implice şi a propus înfiinţarea unei structuri judeţene intracomunitare, care va opta pentru o soluţie comună pentru întreg judeţul. Directorul Administraţiei Publice din cadrul CJ, Vasile Potecă, afirmă că, pentru acest an, instituţia pe care o reprezintă a alocat 900.000 (9 miliarde de lei vechi) pentru a rezolva această problemă, cu posibilitatea majorării sumei până la 1.500.000 (15 miliarde de lei vechi), la rectificarea bugetară de la jumătatea lui 2012.

Deparazitat şi sterilizat: 200 de lei

„Organizaţia va avea un reprezentant desemnat de Consiliul Judeţean şi câte un reprezentant din toate celelalte oraşe, desemnat de primarul localităţii respective. Încă nu ştim dacă banii repartizaţi de CJ vor fi folosiţi în exclusivitate pentru amenajarea de adăposturi sau vor fi alocate sume şi pentru întreţinerea zilnică a maidanezilor. Acest lucru va fi decis de asociaţi, care vor hotărî distribuţia banilor în funcţie de necesităţi. De asemenea, nu ştim, deocamdată, care ar fi costurile: urmează să inventariem adăposturile de câini existente, iar noi să le preluăm şi să le finanţăm în viitor”, explică directorul AP din cadrul CJ. Conform lui Vasile Potecă, ONG-ul va fi operaţional la sfârşitul lunii martie. Singura persoană care a putut aduce câteva precizări în acest caz a fost administratorul public al Devei, Corina Oprişiu, care afirmă că pentru prinderea unui câine contribuabilii plăteasc 75 de lei, pentru sterilizare se plăteşte aproximativ 10 lei, iar cazarea, pentru o singură zi costă 11 lei, suma totală pentru un singur animal deparazitat, sterilizat şi crotaliat ajungând la 200 de lei. Este evident că îngrijirea – pe viaţă – a mii de animale ar implica sume uriaşe raportat la bugetele locale, dar şi la disponibilul alocat de Consiliul Judeţean pentru acest an (900.000 de lei).

„Chiar dacă se va lua o decizie unitară pe tot judeţul, noi tot vom avea cheltuieli – precum şi locuitorii din Simeria, din Orăştie sau de oriunde altundeva – pe lângă acele fonduri. Însă, prin intermediul sondajului online pe care l-am lansat, noi vom putea veni în faţa opiniei publice şi vom spune: majoritatea cetăţenilor sau cel puţin cei care au votat, sunt de părere că aceşti câini trebuie să fie puşi în adăposturi şi îngrijiţi”, precizează primarul Hunedoarei.