Hunedorenii şi-au făcut 1.300 de case, în recesiune

Deşi recesiunea a lovit greu sectorul construcţiilor în ultimii trei ani, unii hunedoreni nu s-au oprit, ci au continuat să construiască şi pe timp de criză. Statisticile arată că, de la intrarea în recesiune şi până acum, în judeţul Hunedoara au apărut aproximativ 1.300 de case în plus.

În criză au reuşit să-şi mai construiască o casă doar cei cu bani şi o parte dintre cei care aveau deja începută lucrarea

Cei care lucrează în domeniul construcţiilor spun că hunedorenii care şi-au ridicat locuinţe în ultimii ani sunt dintre cei care au venituri mari şi foarte mari, bani proveniţi din salarii sau din afaceri care au prosperat, sau, cel puţin, au mers la fel de bine şi pe timp de criză. O altă categorie este cea a persoanelor care încă muncesc peste graniţe şi pe care tocmai recesiunea i-a făcut să îşi dorească un acoperiş deasupra capului, pentru a avea mai multă siguranţă. O a treia categorie o constituie hunedorenii care începuseră lucrările în anii anteriori şi au reuşit să finalizeze construcţia în această perioadă. O parte dintre aceştia spun că tocmai colapsul economic le-a oferit ocazia de a cumpăra materiale de construcţie la preţuri mai mici sau de a beneficia de oferte promoţionale ori de lichidări de stocuri, acolo unde magazinele de profil s-au închis.

Producătorii şi comercianţii de materiale de construcţii care au rezistat au fost companiile gigant şi lanţurile de magazine cu acest specific, care au impulsionat cumpărarea de produse, prin diferite strategii de marketing: ieftinirea substanţială a unor sortimente de materiale de construcţii, oferirea de tichete cadou sau alte facilităţi, în parteneriat cu companii care activează în alte domenii.

Micii comercianţi, doborâţi de criză

Pe de altă parte, firmele mai mici care activau în domeniul comercializării de materiale de construcţii au fost lovite în plin de recesiune. Cu excepţia Devei, unde criza s-a resimţit mai puţin, în celelalte oraşe din judeţ vânzările au scăzut drastic, aşa încât comercianţii de materiale necesare la ridicarea unei case s-au văzut nevoiţi să închidă unele puncte de lucru sau chiar să lichideze afacerea.

Reprezentantul firmei Kollosa, Petre Sârbu, spune că anii din urmă au fost dezastruoşi pentru societatea comercială amintită: “A fost un dezastru. A mers incredibil de prost, din cauză că autorităţile locale şi judeţene nu ne-au susţinut deloc. Eu nu mai am nicio speranţă, pentru că de 20 de ani sunt dezamăgit permanent. Au promis că vor aduce investitori care să creeze locuri de muncă şi au rămas doar promisiunile. Omul vine şi îmi spune: «Da, aş cumpăra şi eu, domnu’ Sârbu, dar pot să pun pe masă o placă de faianţă, în loc de o pâine?». Am fost nevoit să lichidez două puncte de lucru şi din 18 oameni am mai rămas numai cu doi. Vă daţi seama cam care sunt proporţiile dramei”, spune Sîrbu cu amărăciune.

Prima neregulă: nerespectarea proiectului

Deşi, potrivit statisticilor naţionale, judeţul Hunedoara înregistrează aproximativ 1.300 de imobile construite în ultimii ani, ne regăsim printre codaşii clasamentului construcţiilor. Avem de 10 ori mai puţine case construite cu începere din 2008 şi până acum, în comparaţie cu Clujul, spre exemplu, care se situează pe primul loc în top. Cifrele înregistrate de Direcţia de Statistică a Judeţului Hunedoara, după finalizarea recensământului din toamna lui 2011, arată că, în total, avem în judeţ puţin peste 80.000 de clădiri de locuit, aproape 195.000 de locuinţe şi 157.000 de gospodării.

Inspectorii Compartimentului Control Calitate Lucrări de Construcţii Hunedoara spun că neregula cea mai frecventă pe care o înâlnesc în timpul verificărilor pe care le fac pe teren este legată de nerespectarea proiectului de construcţie. “Facem cam 300-400 de acţiuni de control în fiecare trimestru în ceea ce priveşte execuţiile, proiectarea, comportarea în timp a construcţiilor care impun acest lucru (cum sunt barajele de acumulare sau Termocentrala Mintia), verificăm calitatea materialelor de construcţii, dar şi acordurile sau avizele. Orice hunedorean care vrea să construiască o casă sau chiar să adauge una sau mai multe încăperi anexe unei locuinţe deja existente, trebuie să ştie că are nevoie de un certificat de urbanism, care se obţine de la primărie şi în baza căruia i se eliberează autorizaţia de construcţie şi celelalte avize”, explică şeful Compartimentului Control Calitate Lucrări de Construcţii Hunedoara, Mihai Şahiu.

Case noi, pentru mai multe generaţii

Un sondaj arată că, la nivel european, România figurează cu unele dintre cele mai deteriorate locuinţe din întreaga Uniune Europeană, cele mai afectate fiind acoperişul şi pereţii. Şahiu spune că acest lucru se întâmplă la noi în judeţ mai ales din cauza faptului că, după 1989, mulţi hunedoreni au devenit sau au redevenit proprietari, însă au rămas cu vechea mentalitate, că statul este responsabil cu reparaţiile şi întreţinerea clădirilor.

În ceea ce priveşte zona rurală şi calitatea materialelor folosite aici, la noi în judeţ – spre deosebire de alte zone ale ţării – se foloseşte foarte mult cărămida, blocurile de BCA şi betonul, foarte rar fiind întâlnit chirpiciul. “Clădirile din chirpici apar doar ocazional şi nici nu pot fi autorizate. La noi, însă, în general, se construieşte mai durabil, pentru că ăsta este stereotipul de gândire: omul îşi face o casă pentru mai multe generaţii, spre deosebire de Statele Unite, de exemplu, unde mentalitatea este aceea a «migrării» de colo-colo, în căutarea unui loc de muncă”, mai spune Şahiu.