“Această monografie spune impresionanta istorie a judeţului Hunedoara, o istorie împletită cu «sfânta carte unde se află înscrisă gloria României». Din acest motiv, istoria ocupă un spaţiu amplu, dar totuşi insuficient faţă de bogăţia de fapte, evenimente şi efigii de eroi ce au strălucit în spaţiul hunedorean de-a lungul secolelor”, scriu ca “argument” coordonatorii primei monografii care apare în judeţul Hunedoara. Cartea a presupus “o muncă asiduă, tenace şi migăloasă de elaborare, pagină cu pagină, a acestei ample lucrări, veritabilă oglindă a judeţului Hunedoara”.
Paulina Popa, editorul Monografiei, este bucuroasă că această lucrare s-a realizat, chiar şi la 10 ani distanţă de momentul primelor discuţii clare purtate în acest sens
“Ca o amplă panoramă, în paginile monografiei se reflectă nenumărate aspecte din aproape toate domeniile ce definesc o comunitate: aşezare şi condiţii naturale; istoria care vine din negurile vremurilor şi se opreşte în zilele noastre, cu şuişurile şi coborâşurile ei, cu perioade de linişte şi anii în care a răsunat zăngănit de arme; viaţa spirituală a celor ce au trăit şi trăiesc în judeţul Hunedoara, de orice religie sau confesiune ar fi; patrimoniul cultural, societăţile culturale, învăţământul – privite din perspectivă istorică; obiectivele turistice prezente aproape la tot pasul, zonele demne de a fi vizitate în orice anotimp, cu monumente, lăcaşuri de cultură, locuri de un pitoresc aparte; zonele etno-folclorice de o bogăţie greu de aflat în altă parte, zone analizate cu profesionalism şi descrise minuţios tocmai pentru a pune în lumină unicitatea judeţului Hunedoara sub aspectul etosului”, explică Sebastian Bara, unul dintre coordonatorii lucrării “Judeţul Hunedoara, monografie”.
Este o lucrare-monument cum puţine locuri din ţară au privilegiul să aibă – o asemenea apariţie costă mult şi implică specialişti din multe domenii, dar asta nu a fost o piedică pentru cei de la Biblioteca Judeţeană care şi-au văzut visul implinit: unul dintre aceşti oameni este bibliotecara Denisa Toma: “Îmi aduc aminte de o melodie care se cânta la serbările de sfârşit de an şcolar, când eram eu mică: “Hunedoară te iubim / Şi cu tine ne mândrim”. Eu am coordonat din punct de vedere al redactării acest volum şi, când am citit toate lucrările, mi-am dat seama de ce iubim Hunedoara şi de ce suntem foarte mândri de ea.
Cele trei volume ale monografiei or să ne dea tuturor foarte multe motive să fim mândri de judeţul nostru”. Potrivit specialiştilor în geografie, judeţul se află la răspântia a patru drumuri: al Mureşului, al Banatului, al Olteniei şi al Ţării Crişurilor, la contactul dintre Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali, ocupă trei la sută din teritoriul României şi este al treilea ca întindere din Transilvania. “Judeţul este situat la contactul dintre Transilvania şi Banat. Cu excepţia localităţilor Sălciva şi Pojoga din cadrul comunei Zam, care se înscriu în Banatul istoric, celelalte localităţi ale judeţului fac parte din provincia Transilvania”, iar, ca resurse naturale, Hunedoara este “una dintre cele mai bogate din ţară, fapt care a contribuit la o dezvoltare mai timpurie a industriei faţă de alte judeţe ale ţării”. Relieful este “rezultatul unui îndelung proces evolutiv, produs în erele geologice, evoluţia complexă derulată din Precambrian până în cuaternar fiind strâns legată de evoluţia Carpaţilor”.
Prima parte a monografiei judeţului Hunedoara provoacă deja o aşteptare nerăbdătoare a următoarelor două volume din aceeaşi serie
În mezozoic, regiunea a fost inclusă în oceanul Tethys, iar la începutul jurasicului Bazinul Haţeg s-a conturat ca arie de acumulare. În aceste mări calde s-au dezvoltat recifuri de corali “care au generat bare calcaroase, cum sunt cele din Muntele Vulcan şi Platoul Luncani”. Este doar debutul unei “geo-poveşti” care de-a lungul erelor s-a transformat în minunatele peisaje ale Hunedoarei.
Înainte şi după daci
“Este momentul ca acest important judeţ al României, spaţiu de etnogeneză, loc în care s-au petrecut evenimente istorice majore, să primească o monografie pe măsura importanţei sale istorice, etno-folclorice, culturale […] Este o veritabilă carte de vizită pe care o prezentăm cu mândrie oricui doreşte să ne cunoască, să ştie de unde venim, cu ce am contribuit la tezaurul spiritual al României”, crede Mircea Ioan Molot, preşedintele Consiliului Judeţean, instituţia care a alocat fondurile necesare apariţiei monografiei. Primul volum al lucrării a fost lansat la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Consiliului Judeţean, în 1992. O foaie de istorie contemporană care a dus în mod fericit la apariţia unei cărţi despre toată istoria judeţului începând din paleoliticul mijlociu, când apar primele urme umane în peşterile de la Nandru şi Ohaba Ponor- Bordul Mare.
Din Paleoliticul Superior, doctor în arheologie, Cristina Bodo reţine şi calota craniană “cu trăsături neandertaloide apropiate de tipul Cro-Magnon”. Atunci, “locuinţele erau de scurtă durată, ocupaţiile de bază fiind vânătoarea şi culesul, iar uneltele necesare şi armele se confecţionau din piatră, prin cioplire. Manifestările religioase se înscriu în sfera magiei”. Trecerea în neolitic se remarcă prin apariţia unor comunităţi venite din sudul peninsulei Balcanice: “Schimbările au fost uriaşe – s-a trecut la cultivarea plantelor şi creşterea animalelor şi s-a utilizat ceramica”, explică arheologul devean “revoluţia neolitică” şi apoi trece la Cultura Coţofeni şi la cea a bronzului când “Se poate da un nume populaţiilor care locuiau în acest spaţiu – este vorba de proto-traci, strămoşii tracilor”. Vine apoi epoca fierului când apare un grup scitic şi apoi celţii. Apoi apar dacii şi se conturează tot mai puternic povestea neamului: “Din punct de vedere arheologic, odată cu secolul II a. Chr. constatăm o dezvoltare destul de bruscă a aşezărilor şi fortificaţiilor dacice din zonă”. Pentru orice om care are nevoie de informaţii, cartea este o comoară. O spune până şi cercetătorul ştiinţific doctor Ioachim Lazăr: “Era mai mult decât necesară, este un proiect mai vechi, de 30 de ani încercăm să dăm judeţului o asemenea monografie, mai ales că Clujul, Oradea au monografii frumoase nu atât dedicate judeţului, cât oraşului. M-am bucurat mult că am avut ocazia să scriem la primul volum al unei monografii elaborată ştiinţific. Ştiinţific pentru că o monografie trebuie să spună ceva şi acest prim volum care se încheie la momentul 1918 are de adus multe lucruri noi pentru hunedorenii care nu le cunosc”.
12 pentru Hunedoara
Cercetătorul Radu Stelian se declară bucuros că a putut scrie despre frumuseţile naturale ale judeţului, într-o lucrare amplă dedicată Hunedoarei
Marele merit al conducerii Bibliotecii Judeţene este că a lăsat scrierea “Monografiei…” pe mâna unor specialişti adevăraţi – din colectivul redacţional fac parte bibliotecara Denisa Toma, istoricii Ioachim Lazăr şi Simion Molnar, etnologul Rusalin Işfanoni şi cercetătorul Radu Stelian. Primul volum al monografiei este dedicat istoriei, dar începe cu date generale care detaliază geografia judeţului. Astfel, profesorul Dumitru Rus semnează capitolul “Aşezarea geografică. Resurse naturale. Relieful”, profesoara Ioana Jurcă a scris despre “Climă. Reţeaua hidrografică”, Mate Marta a explicat “Vegetaţia. Fauna. Solurile”, în timp ce capitolul dedicat zonelor protejate este o colaborare dintre profesorul Dumitru Rus şi apreciatul cercetător silvic dr Radu Stelian, care declară: “Lucrarea este importantă şi pentru că este voluminoasă şi «redă» judeţul pe pagini multe şi de bună calitate, frumos ilustrate. M-am bucurat când m-au solicitat să scriu despre Parcul Naţional Retezat, despre Arboretumul Simeria unde am lucrat, despre Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina cu ajutorul colegelor din administraţie, ei au dat şi ilustraţie. Biblioteca a devenit de ceva vreme un centru puternic de cultură şi acest lucru se confirmă şi acum”.
De la începuturi, la Marea Unire
După cele aproape 40 de pagini bogat ilustrate dedicate geografiei, urmează până la pagina 318, mai multe capitole dedicate istoriei. Cristina Bodo este singurul arheolog hunedorean care lucrează în situl de la Sarmizegetusa Regia alături de profesori universitari clujeni. Ea semnează atât “Civilizaţia umană pe teritoriul hunedorean din paleolitic până la începuturile istoriei dacilor”, cât şi “Munţii Orăştiei, centrul regatului dac”. Urmează cercetătorul ştiinţific Gică Băeştean cu explicaţi despre “Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane” şi apoi Costin Daniel Ţuţuianu despre “Ţinutul hunedorean de la retragerea romană până în secolul al XI-lea” urmat de “Comitatul Hunedoarei în Evul Mediu” scris de Ionuţ Cosmin Codrea.
Fostul şef al Arhivelor Naţionale, doctor în istorie Vasile Ionaş, îl descrie cititorilor pe “Iancu de Hunedoara, apărătorul creştinătăţii în faţa pericolului otoman”, iar istoricul Daniel Iancu lămureşte o altă porţie de istorie: “Teritoriul judeţului Hunedoara în perioada Principatului Transilvaniei: 1541-1750”. Vine apoi rândul respectatului istoric Ioachim Lazăr să se ocupe de faptele strămoşilor în “Răscoala ţăranilor români din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, în comitatele Hunedoara şi Zarand”, “Revoluţia română din 1848-1849 în comitatele Hunedoara şi Zarand”, “Acţiuni ale românilor hunedoreni pentru emancipare şi unitate naţională, 1849-1914” şi “Judeţul Hunedoara în perioada 1914-1918”. Despre “Modernizarea ţinutului hunedorean în perioada 1849-1914”, scrie Cristina Ploscă. 12 dintre cei mai buni istorici şi profesori semnează primul volum al monografiei. Doar bibliografia consultată de ei se întinde pe 20 de pagini şi conţine sute de titluri şi autori.
Greu, dar frumos
Ţara Haţegului, dominată de Masivul Retezat şi Ţinutul Pădurenilor sunt doar câteva dintre elementele care definesc judeţul Hunedoara
La monografie s-a lucrat la foc continuu din iulie 2011, de la prima şedinţă a colectivului redacţional: “Pe cât de dificil a fost lucrul, pe cât de incitant. De astă dată era vorba de a însuma efortul unui colectiv care, la rândul lui, avea sarcina de a pune în valoare o istorie foarte bogată şi de a prezenta judeţul în toată complexitatea lui. Partea care ne-a dat cel mai mult de furcă a fost, fireşte, cea de istorie, dar nu mai puţin uşor a fost să descrii bogăţia judeţului, să-i descrii economia, frumuseţile şi tot ce-i poate interesa pe cititori. Vreau să le spun autorităţilor că istoria judeţului Hunedoara este atât de bogată încât merită eforturi pe mulţi ani de aici încolo, un câmp de cercetare vast pentru cei tineri şi sper ca monografia judeţului să fie doar un început şi nu o rezolvare a problemelor pe care le-am abordat”, explică doctorul în istorie Vasile Ionaş. Primul volum al monografiei a fost tipărit în 500 de exemplare care se distribuie gratuit, la sediul Bibliotecii Judeţene. Coordonatorii lucrării au avut ceva emoţii – primul exemplar le-a ajuns în mână cu doar câteva ore înainte de lansare.
Totul s-a făcut contratimp: “Nu a fost uşor, dar merită, pentru că apare în condiţii de excepţie. Îmi amintesc că, în urmă cu zece ani, am avut şi eu o tentativă de a lansa o monografie, am vorbit cu domnii care au scris şi acum şi totul s-a oprit la exclamaţia cuiva: «Cum să dau atâţia bani pe mâna unei femei?»”, dezvăluie Paulina Popa, editorul cărţii. Demersul bibliotecii a angrenat o mulţime de instituţii: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara, Compania Judeţeană de Turism Hunedoara, Direcţia judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, Episcopia Devei şi Hunedoarei, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Teatrul de Artă Deva. “«Judeţul Hunedoara, monografie» este prima lucrare de acest gen pe care o publicăm în judeţ, niciodată până acum nu a apărut o monografie amplă, complexă, profesionistă, care este o veritabilă carte de vizită a judeţului Hunedoara. Cei care o vor citi, cei care o vor răsfoi, vor vedea că monografia cuprinde cam tot ce trebuie să se ştie despre judeţul nostru: geografie, istorie, viaţă spirituală, cultură, folclor, turism”, explică Sebastian Bara, directorul Bibliotecii Judeţene Ovid Densuşianu. Următoarele două volume ale “Monografiei…” vor apărea în toamnă şi vor fi lansate în octombrie în cadrul Salonului Editurilor Hunedorene.
“Îndrăznesc să afirm că, prin realizarea lucrării «Judeţul Hunedoara, monografie», Biblioteca Judeţeană «Ovid Densuşianu» şi-a îndeplinit o îndatorire civică şi patriotică, aceea de a oferi comunităţii judeţului Hunedoara această carte de vizită prin care sperăm să fim mult mai bine cunoscuţi şi apreciaţi. Este o lucrare de calitate, de înaltă ţinută ştiinţifică, o monografie cu care ne mândrim şi care poate sta cu cinste pe rafturile oricărei biblioteci”, adaugă Bara.
Şuiaga şi Floca, autorii primului ghid al judeţului
Ţara Haţegului, dominată de Masivul Retezat şi Ţinutul Pădurenilor sunt doar câteva dintre elementele care definesc judeţul Hunedoara
Hunedoara este primul judeţ al ţării care a avut un ghid, “aproape” o monografie – “Ghidul Judeţului Hunedoara” – lucrare realizată de avocatul şi istoricul Victor Şuiaga împreună cu prietenul său, muzeolog doctor Octavian Floca, fost director al Muzeului din Deva. “Ghidul…” era prima carte de acest fel editată şi tipărită în limba română. Cei doi au studiat documente şi au străbătut toate zonele hunedorene pentru a redacta şi publica în 1936 “Ghidul Judeţului Hunedoara”, considerat de Nicolae Iorga o “carte admirabilă […] bazar de informaţii”. Lucrarea este reeditată în 1965 la Întreprinderea Poligrafică Arta-grafică” Bucureşti sub numele “Ghidul turistic al regiunii Hunedoara”, volum apărut în 10.000 de exemplare şi retipărit la Cluj, în 1969, sub numele “Hunedoara – Ghid al judeţului”, semnată doar de Octavian Floca.
Pe cei doi autori ai primului ghid i-au unit pasiunea pentru aceste locuri şi înclinaţiile către cercetarea istoriei. Victor Şuiaga s-a născut la 25 octombrie 1899 în satul Teiu din comuna Lăpugiu şi este considerat una dintre cele mai importante personalităţi ale judeţului Hunedoara de la începuturile veacului trecut. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, a fost avocat, doctor în drept şi activist în foarte multe asociaţii şi organizaţii, atât laice cât şi bisericeşti. Şuiaga a fost membru al Oficiului Judeţean de Turism şi Turing Clubul României din Deva. A scris numeroase lucrări, iar una dintre cele mai remarcabilele este “Monografia Devei”, care a văzut recent lumina tiparului, după ce tot cei de la Biblioteca Judeţeană Ovid Densuşianu au decis să publice manuscrisul donat de autor.
Alături de el, Octavian Floca s-a impus ca o personalitate marcantă a judeţului Hunedoara. S-a născut în satul sibian Zlagna, la 23 martie 1904. A fost doctor docent în filozofie, istoric, arheolog şi numismat, un cercetător istoric pasionat şi erudit. Dacă Victor Şuiaga s-a implicat în politică şi administraţie fiind între 1936 şi 1937 viceprimar al Devei, după care, până la instaurarea dictaturii regale din timpul lui Carol al ll-lea, a fost prefect al judeţului Hunedoara, Octavian Floca a condus ca director Muzeul Judeţean, între 1934 şi 1963. A luat parte la ample şi numeroase campanii de săpături arheologice, multe la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Este cel care a iniţiat apariţia revistei “Sargetia”, care publică rezultatele cercetărilor arheologice din judeţ şi, în 1940, devine doctor în litere şi filosofie, iar în 1961 devine doctor docent. Semnează numeroase lucrări de istorie şi arheologie, de prezentare a fostei regiuni şi, după 1968, a judeţului Hunedoara. A fost cooptat membru al Consiliului Internaţional al Muzeelor UNESCO.
