Zeci de hunedoreni au pierdut lupta cu depresia

Deşi sunt consideraţi “sexul tare”, majoritatea hunedorenilor care au decis să îşi pună capăt zilelor sunt bărbaţi. Datele Serviciului de Medicină Legală Hunedoara arată că cinci din şase hunedoreni care s-au sinucis anul trecut sunt reprezentanţi ai sexului masculin. Experţii spun că România are nevoie urgent de o strategie naţională anti-suicid. 

Lipsiţi de speranţă şi de ajutor, anul trecut, 50 de hunedoreni au decis să-şi încheie socotelile cu viaţa spânzurându-se

Numărul cazurilor de suicid a scăzut faţă de anul precedent cu aproape 30 la sută. Conform statisticilor Serviciului Judeţean de Medicină Legală Hunedoara (SJML), 60 de persoane din judeţul nostru s-au sinucis anul trecut, iar dintre aceştia 50 de hunedoreni au ales să se spânzure. Şase persoane au murit după ce s-au aruncat de la înălţime, trei au înghiţit substanţe toxice, iar un hunedorean s-a înjunghiat. Raportul SJML arată că în 50 dintre cele 60 de cazuri de suicid este vorba de bărbaţi. Cele mai multe sinucideri au fost înregistrate în luna decembrie: 10 bărbaţi din judeţ. Din fericire, faţă de 2010, numărul cazurilor de suicid a scăzut cu aproape o treime: acum doi ani în judeţul Hunedoara au fost înregistrate 86 de astfel de cazuri.

Sărăcie şi neîmpliniri afective

Potrivit psihologilor, sărăcia este una dintre cauzele care pot determina un asemenea gest, însă niciodată ea nu va fi singurul motiv pentru care un adult decide să îşi pună capăt zilelor. De cele mai multe ori sinuciderea survine pe fondul unor tulburări psihice, al schizofreniei, alcoolismului sau în urma abuzului de droguri. Greutăţile financiare sau problemele în relaţiile interpersonale pot juca şi ele un rol important, dar – de cele mai multe ori – ele survin pe fondul unei depresii profunde. În plus, psihologii avertizează că una dintre cele mai problematice perioade este intervalul de final al unei depresii, când aceasta devine şi mai periculoasă. De aceea, dacă aveţi prin preajmă persoane dezamăgite sau marcate de un sentiment de neputinţă, pe care – cel puţin aparent – ghinionul le urmăreşte atât în carieră, cât şi în familie, fiţi cu ochii pe ele şi încercaţi să interveniţi cu foarte mult tact, cerând şi ajutor de specialitate, pentru a le ajuta să treacă cu bine criza.

Mai mult, mare atenţie, pentru că majoritatea celor pe care îi bat gânduri negre nu lasă să se vadă cât de deznădăjduiţi sunt cu adevărat. Biserica vă poate fi un sprijin prin preoţi, în condiţiile în care sinuciderea este considerată unul dintre cele mai mari păcate, eliminând aproape toate şansele de mântuire. Reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei ne recomandă să căutăm pentru persoana aflată în depresie un duhovnic bun, care să acţioneze cu bunătate şi blândeţe, pentru a-l învăţa pe cel aflat în criză să suporte cu răbdare şi speranţă încercările vieţii.

“Copiii exodului”, monitorizaţi de stat

După ce mai mulţi copii s-au sinucis, au intrat în depresie sau au abandonat şcoala, din cauza lipsei afecţiunii sau a supravegherii din partea părinţilor plecaţi la muncă în străinătate, primăriile sunt acum obligate să monitorizeze minorii lăsaţi în grija rudelor. Unul dintre cazurile tragice, care a dus la demararea “urmăririi” minorilor de către asistenţii sociali, a fost cel al lui Sebastian, un adolescent de 13 ani, din Uricani, care s-a spânzurat, după ce mama sa a plecat la muncă în Germania. Copilul fusese lăsat în grija tatălui. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, părinţii care pleacă pentru a munci peste graniţe şi îşi lasă copiii în grija familiei extinse sunt obligaţi să anunţe Serviciul de Asistenţă Socială din cadrul primăriei de domiciliu. Ulterior, acest Serviciu trebuie să informeze DGASPC. În 2010, în tot judeţul, erau înregistrate aproape 2.300 de familii în care părinţii erau plecaţi la muncă în străinătate, iar numărul copiiilor aflaţi în această situaţie este de peste 3.000, dintr-un total de 81.000. Majoritatea copiilor se află în îngrijirea rudelor de până la gradul patru, fără măsură de protecţie. Şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Hunedoara, Ana Gemeniuc, spune că cel puţin o dată la trei luni doi asistenţi sociali vizitează copiii lăsaţi de părinţi în grija rudelor.

În acest moment, numărul minorilor din municipiul Hunedoara care cresc în absenţa părinţilor este de aproximativ 800, peste 410 băieţi şi aproximativ 360 de fete, majoritatea fiind reprezentată de copii aflaţi chiar la vârsta critică: între 14 şi 17 ani. Pe parcursul anilor anteriori, asistenţii sociali au descoperit şi cazuri cu probleme atât de grave, încât a fost necesară intervenţia autorităţilor şi luarea unor măsuri de protecţie.