Jurnal de pescar: Acţiune împotriva braconierilor

Articolul a fost vizualizat de 2,010 ori

Erată: Dintr-o regretabilă eroare, în acest articol a apărut o alăturare a unui domn numit “Leandru” cu un presupus braconier. Domnul amintit, prevalându-se de dreptul la replică, doreşte să transmită că nu este prieten cu niciun braconier şi nici nu a împrumutat vreo barcă echipei de control a cărei acţiune a fost descrisă în material.

Săptămâna trecută ne-am îmbarcat pentru o nouă acţiune împotriva braconierilor de pe Cinciş. Primisem informaţia că pe Tătăuş un pescar de bună credinţă a agăţat o plasă monofilament. Omul pescuieşte la crap mai toată vara în zonă şi povesteşte cum adeseori i se întâmplă să nădească la circa 40-50 de metri de mal, într-o zonă în care există câţiva pari de semnalizare înfipţi tot de pescari şi unde obişnuiesc şi braconierii să-şi întindă plasele. 

L-a văzut de multe ori pe cel asupra căruia planează majoritatea suspiciunilor legate de braconaj, adică pe Nucă, aflat la treabă cu barca pe lac. Numai Iosif Benko, preşedintele APS Hunedoara, a recuperat anul acesta vreo 4-5 plase monofilament puse cel mai probabil de către acelaşi individ. Cea mai mare plasă descoperită până acum avea lungimea de 400 de metri şi se afla întinsă între camping şi zona Casa Albă. Acum însă plasa descoperită avea puţin peste 100 de metri. Pescarul care a scos-o, a pus-o pe mal şi a alertat autorităţile.

Scenariul unei zile

Am pornit din oraş alături de un echipaj de jandarmi, care îl însoţea pe inspectorul piscicol Ionel Neacşu. Nu m-am putut abţine şi l-am invitat să poftească mai des pe teren. Mi-a replicat că pentru acţiunile din teren e nevoie de benzină pentru maşini, de bărci etc. Firesc că un om al statului poate da vina pe sistem pentru lipsurile de care ne lovim, dar, paradoxal, în acelaşi stat, ANPA cheltuie numai anul acesta peste 500.000 de euro pe permise plasticate pentru pescari. Oare asta o fi nevoia cea mai stringentă a pescarilor? În sfârşit, aceste lucruri nu le poate comenta domnul inspector Neacşu. Ne pornim aşadar pe un ponton „proprietate privată” din capătul unei grădini cu minicăbănuţe de vacanţă. Inspectorul sesizează faptul că proprietăţile s-au extins abuziv până în buza lacului, astfel că acei 5 metri prevăzuţi de lege care ar trebui să asigure accesul public la apă au dispărut pe nesimţite. Nici cu pontoanele nu prea e prieten, nici în ce priveşte regimul legislativ, dar nici nu prea se simte stabil pe ele.

Mai observă lansete aruncate la fund şi obiectează că, lacul fiind trecut la ape de munte, ar trebui să se impună ca regulă de pescuit un singur băţ şi doar la muscă artificială. De unde păstrăv pe Cinciş şi de unde asemenea reguli? Din nou un lucru slab, tipic românesc. În sfârşit, inspectorul vede o găleată de plastic pusă peste o ţeavă de pe ponton. Dă să se aşeze, găleata se sparge, iar dânsul se împrăştie cu cracii la deal. Pe cei prezenţi îi pufneşte râsul, iar mie numai puţin mi-a lipsit să nu imortalizez momentul. Inspectorul se bucură totuşi că n-a căzut cu posteriorul în ţeapă. Poate e un semn. Ne suim în barcă, mai puţin jandarmii care cică se tem să nu cumva să-şi scape pistoalele în apă şi o pornim spre Tătăuş. Barca în care ne aflăm este a unuia de-i zice Leandru, un prieten de-al braconierului Nucă cel nedovedit. Ca să vedeţi paradoxul românesc – pornim pe urmele braconierilor taman cu barca cu care sunt băgate plasele.

Ajunşi pe malul opus, descoperim plasa în care zac putreziţi trei peşti – o crăpoaică la circa 4-5 kg plină de icre, o ştiucană la circa 2,5 kg şi o ditamai plăticoaia. Mare pagubă oricum, mai ales pentru crăpoaica ce ar fi putut depune o mulţime de icre în lac. Plasa se pune pe foc, iar peştii sunt îngropaţi. „Latura ochiului la partea deasă este de 5 cm, iar la partea rară (la sirec) este de 18 cm. Deţinerea, folosirea şi comercializarea acestor plase se pedepseşte”, spune Ionel Neacşu. Omul care a descoperit-o deşi este un vrednic pescar cu ştate vechi în undiţit preferă să-şi păstreze anonimatul. (Asta mă enervează la pescari). Spune că n-are chef să-l fure Nucă peste noapte sau să-i dea în cap cu toporul.

Despre un braconier hârşit

Ne întoarcem aşadar la căbănuţele de unde ne-am lansat şi întocmim procesul verbal de constatare. Ne semnăm ca martori cei prezenţi şi schimbăm impresii cu proprietarii căbănuţelor. Cu toţii îl cunosc pe Nucă şi ştiu cam ce fel de hram poartă. Cei mai mulţi dintre băştinaşi îl acuză pentru faptele sale şi ne confirmă actele sale de primitivism. Omul locuieşte într-o căbănuţă pe malul lacului, iar singura sa ocupaţie este braconajul, atât în pădure cât şi pe apă. În pădure, Nucă pune capcane peste tot şi laţuri la căpriori, mistreţi şi ce-o mai pica. Aude din camping cum urlă căpriorul prins în laţ şi pe loc trece lacul cu barca, se duce în pădure şi îl cuţitează. „Sunt zile în care şi câte două ore urlă căpriorul prins în laţ până când vine Nucă de pe unde este plecat, să-l ucidă”, spune un localnic.

Plasele puse sunt la ordinea zilei, atât vara când lumea se scaldă, cât şi toamna sau iarna. Acum, în prohibiţie, se spune că a fost mană cerească pentru Nucă, pentru că nu l-a deranjat nimeni. Are fest comenzi de peşte, iar localnicii spun că oricând, dacă i se verifică baraca, se pot descoperi uneltele folosite, precum şi frigiderul plin de peşte. Mai dă şi la hâţă din când în când, îndeosebi atunci când vede fitofagii că se ridică la suprafaţa apei. Aşa a prins mai mulţi monştri de peste 40 de kg, iar cu unii există chiar şi poze în arhive. Acum cei care se ocupă de alergatul braconierilor spun că le este dificil să-l prindă în fapt pe lăchetele de Nucă, cu toate că acesta are numeroase plângeri şi sesizări la Poliţie. Unii spun că l-au văzut pe scări la Poliţia Hunedoara având lângă el un căprior ucis, iar alţii confirmă faptul că ar avea dosare pe rol nesoluţionate.

Am cerut de curând istoricul penal al lui Nucă de la IPJ şi vă vom prezenta aici, în REPLICA, faptele odioase ale acestui infractor, duşman al statului român, precum şi comitetul ce se va constitui pentru înfundarea dânsului şi a celor asemeni lui. După câteva ore, Iosif Benko primeşte un telefon anonim prin care un cetăţean care recunoaşte că el a pus plasa, însă a fost pus de un interlop de pe lac, care se află şi el în vizorul oamenilor legii. Vom reveni cu amănunte.

Tags:

About Bogdan Leu