Este cam greu de bănuit şi, cu atât mai mult, greu de acceptat că o apariţie nouă, precum REPLICA, în presa hunedoreană, ar putea ajunge la numărul 500 şi, în curând, la 10 ani de viaţă într-un domeniu atât de fluid cum este media în general, iar cea locală, în special!
În plus, tocmai subsemnatul a fost cel care, în notiţa de semnalare a noii gazete, publicată în “Cuvântul liber”, cotidian care-şi aroga mândria de a fi fost prima publicaţie hunedoreană de după 22 decembrie 1989, se cam răţoia la neofitul ce făcea valuri, înainte de a face… ochi, vis-a-vis de rubrica “Chioru’ Corectoru'”. …Adică, iată dom’le, tupeu, nici n-au apărut bine, şi deja dau lecţii de cum se scrie, ca să vorbim ca la gazetă…
Faptul că REPLICA apare, iar, între timp, au murit atâtea alte publicaţii, inclusiv orgoliosul “Cuvântul liber”, demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că pe un teren atât de alunecos, sau de nisipuri mişcătoare, cum este presa, mereu supusă presiunilor de tot felul, dar mai cu seamă economico-financiare, o politică editorială echilibrată, neangajată, asigură o viaţă lungă şi satisfacţii profesionale celor care săptămânal aşează în faţa cititorilor o gazetă serioasă, făcută cu probitate!
Mulţumesc, REPLICA, pentru acceptarea “Cronicii sentimentale” în paginile sale şi regret profund că nu mai am timpul să revin la numărul 1.000 cu aceleaşi mulţumiri!…
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.