Jurnal de pescar: Fabrica de nade

Articolul a fost vizualizat de 3,723 ori

Dintotdeauna mi-am dorit să vizitez o fabrică de nade şi momeli. Visam la fabricile Maros Mix din Ungaria, de la Mako, la cele VDE sau la cele din Italia. Visul mi-a fost îndeplinit anul acesta, când am auzit că există un producător hunedorean care face nadă, boiliesuri şi alte bunătăţi pentru crap, taman la noi la Banpotoc.

Cătălin Bujiţă este primul hunedorean care a deschis o fabrică de nade în judeţ

Am aflat cu ocazia postării unui concurs Carping Race la Aurel Vlaicu şi aşa am dat peste Cătălin Bujiţă. Pescar cu ştate vechi, pasionat de crap, Cătălin este un bucureştean stabilit la Banpotoc, unde, alături de Nicolae Micu, un alt pescar redutabil de crap, a pus bazele unei făbricuţe în regim de franciză.

Rezultatele recomandă calitatea

Reţetele Carping Race au fost lansate pe piaţă de către fraţii Rudeanu, cunoscuţi în lumea carpfishing-ului autohton. Cu aceste reţete au fost stabilite recorduri importante. Astfel, în 2010, echipa compusă din Sorin Rudeanu şi Gabi Tomulescu au stabilit un nou record de cantitate, respectiv 1218 kg în 72 de ore de pescuit pe Moara Vlăsiei. În 2011, aceiaşi concurenţi şi-au doborât propriul record, cu 1249 kg, cu o nadă făcută la Deva. „Ei fac mixurile, noi facem bilele. Mai este un băiat la Mureş, Giani Tatu, la Planet la Iaşi, la Constanţa şi la Craiova sunt alţii care lucrează tot în regim de franciză cu această cunoscută marcă de nade. În zona de vest lucrăm în Arad şi Timiş, iar în curând va urma şi Bihorul. Sunt circa 10 magazine în vest, iar la noi în judeţ sunt două care comercializează produsele noastre”, spune Cătălin Bujiţă.

Ustensile necesare

Poate că mulţi dintre dumneavoastră aţi fi interesaţi de dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu şi fac precizarea că, începând cu Ungaria, tot restul Europei civilizate deţine o industrie uriaşă în materie de turism piscicol, nivel competiţional, producători de renume şi o mediatizare ferventă. Pentru Cătălin şi Nicu, investiţia a presupus 70.000 de lei, din care cea mai mare cheltuială a fost cu ustensilele, peste 30.000.

O mică hală proprie poate fi amenajată într-un şopron, o şură sau un grajd, aşa cum au făcut şi cei doi asociaţi hunedoreni. „La început am plătit chirie la Sântuhalm pentru un spaţiu de 125 de mp, din care util doar 80 mp. Nu ne-a convenit şi atunci am construit propriul nostru atelier, unde am muncit amândoi atât la partea de zidărie, cât şi la partea electrică.

Am cumpărat un malaxor, un compresor, o friteză profesională, o maşină de ambalat, un pistol pneumatic, un cântar metrologizat, o casă de marcat, mese de rulat, rafturi făcute de noi, aparat de control al atmosferei în camera de uscare (un fel de dezumidificator asemănător celor din muzee)”, spune Nicolae Micu. Ideea de bază la nadele pentru crap este că acestea sunt mult mai valoroase din punct de vedere al aminoacizilor şi, bineînţeles, din punct de vedere proteic. M-am gândit îndelung la un moment dat să folosesc nade pentru pescuitul tehnic al crapului, în partidele de staţionar la crap, să combin diverse elemente cum ar fi betaina, robin red şi altele, însă până acum n-am reuşit să pun în aplicare acest plan.

Pentru staţionar trebuie o nadă cu un puternic factor atractiv, care să aducă rapid peştele pe vad, ţinând cont că manşele de pescuit sunt scurte, în pescuitul de competiţie.

Pescarii de crap sunt de părere că nadele uşoare de staţionar sunt atractive pentru crap, însă acesta pleacă la fel de repede de pe vad atunci când îşi dă seama că totul nu e decât o păcăleală. Nu vreau să insist, dar în manşele lungi de 5 ore la crap e o luptă disperantă să ţii peştele pe vad, cu viermi colaţi, pelete din greu sau boabe de porumb. Încontinuu trebuie să nădeşti, cu atât mai mult atunci când peştele mănâncă bine.

Procesul tehnologic

După ce primesc mixurile gata făcute de către posesorii reţetelor câştigătoare, hunedorenii încep să facă aluatul în malaxor, iar în funcţie de produs, se adaugă o parte lichidă şi ouă.

„La bilele solubile se adaugă lapte de porumb. Tata Niţu, reputatul pescar de crap, a înlocuit ouăle cu un soi de fructoză şi nu a mai fiert bilele, ci le-a pus la uscat. În felul acesta au apărut boiliesurile solubile, deosebit de eficiente pentru că se dizolvă în câteva zeci de minute, iar vadul este în permanenţă întreţinut. Desigur că în pescuitul crapului se folosesc cel mai mult bilele tari. Pentru acestea, amestecul se malaxează, iar apoi, cu ajutorul pistolului, se pun pe masa de rulat şi se rulează în formă de sferă. Dacă sunt solubile, tava se pune la uscare, iar dacă sunt tari, trebuie fierte. Cele solubile stau între trei zile şi o săptămână la uscat”, spune Cătălin Bujiţă. Înainte, băieţilor de la Carping le lua foarte mult pentru a-şi usca boiliesurile, iar dacă vremea era ploioasă automat se mai adăugau alte trei zile pentru uscat. Dacă se încălzeşte camera, atunci bilele se uscă superficial, iar la interior rămân umede. Cu ajutorul dispozitivului de control al atmosferei, care recirculă în permanenţă aerul, bilele se uscă uniform. „Pentru băieţii din clubul nostru de pescuit la crap, Free Carp Deva, punem la dispoziţie atât ustensilele cât şi anumite reţete. Ei vin şi îşi testează reţete proprii, rulează bilele şi le usucă la noi. Cred că suntem, în sfârşit, la un anumit nivel de pretenţii pentru un club de pescuit la crap, în sensul că dispunem de absolut toată logistica necesară pentru performanţă”, punctează Cătălin.

Rezultate notabile

Experimentele şi testele repetate au adus, de-a lungul timpului, numeroase rezultate pozitive. Cătălin împreună cu Nicu au luat locul 5 la cea de-a doua ediţie a Cupei Free Carp în regim open. O altă competiţie la care au înregistrat rezultate bune a fost Cupa Decebal, unde au luat locul 4, iar la Cupa Boilies, locul 3, împreună cu Cristi Rudeanu. Toate aceste concursuri au avut loc pe Aurel Vlaicu. La Topolovăţ au luat locul 3 într-un concurs pe echipe, unde au folosit genialul Premium Meat, mult lăudat de către pescari. „Promovăm nada de crap pentru că nu este foarte agreată într-un anumit segment de pescari. Dacă-l vezi pe Dome Gabor cum pescuieşte la staţionar pe PV TV cu nadă de crap, începi să-ţi pui întrebări. La început, când am anunţat formatul acesta de pescuit, mulţi au contestat, însă acum foarte mulţi ne dau dreptate şi se orientează spre acest gen de produse”, completează Cătălin.

Ingrediente şi seminţe

Produsele sunt rezultatul unui amestec de componente solide în proporţiile stabilite după reţetele fraţilor Rudeanu, după care se ambalează. Pentru groundbait, clasica nadă de apel, componentele sunt dintre cele mai diverse: CLO, Gold 60, gamă largă de aminoacizi, arome, aditivi pentru nadă, dipuri etc. Seminţele comercializate sunt dintre cele mai năstruşnice şi ne propunem chiar să le testăm separat pe fiecare. Avem lupin – un fel de porumb sau alună cu boaba foarte mare, alune tigrate, fasole gigant – giant bean, porumb gigant, năut, cânepă – în mixuri sau pentru cârlig, netratate, gamă de alune tigrate crude – de la 6 la 24 mm, black tigernut şi tigernut XXL, sau variantele mini, cu dimensiuni între 6 şi 12 mm. Cele mai multe dintre seminţe sunt importate din Spania, tot de către Carping Race, de la TigerNuts Trades Hispania – cel mai mare producător de alune pentru pescuit, farmacii, domeniul alimentar etc. Aceste seminţe se vând la kilogram sau la borcane de 800 grame. Fireşte că pe lângă aceste sortimente există pe piaţă uleiuri de alune tigrate şi extract de alune tigrate pentru preparare nade şi boiliesuri.

Perla coroanei

Până acum, după zile şi săptămâni de teste cu diferite combinaţii de mixuri şi alte minuni, cea mai prolifică reţetă s-a dovedit a fi în timp Premium Meat, una dintre gamele de boilies de cârlig. „Mixul Premium Meat este de departe cea mai bună nadă în România la ora actuală. În 2011, a câştigat peste 30 de podiumuri la concursuri de anvergură, unde s-a pescuit cu elitele mixurilor şi nadelor de pe mapamond. Fishmeal-ul este trăznet. Există o gamă de pop up nouă şi una de pop-up solubile, care sunt absolut fenomenale. Avem aici, în jurul Devei, pescari care ne-au întrebat despre una despre alta şi au cerut un mix. Le-am dat, de curiozitate, să încerce Premium Meat şi la început au fost reticenţi. Au mers la pescuit pe Mureş sau pe bălţi şi au insistat. Toţi fără excepţie care au folosit acest mix se declară îndrăgostiţi de reţetă. Au prins peşte frumos indiferent de condiţii”, spune Nicolae Micu.

Tags:

About Bogdan Leu