Jurnal de pescar: Aventurile lui Ionel Petrariu

Articolul a fost vizualizat de 2,708 ori

Pescarii îl mai numesc în glumă şi “Vampirul din Carpaţi”, însă el cu mulţi a dat de pământ în concursurile de staţionar. Îi este caracteristic stilul smuls de recuperare rapidă a peştilor mari, pe care colegii îl numesc “amur viteză”. Dacă noi toţi ne chinuim în drill-uri prelungi cu amurocii turbaţi, care când dau de mal o iau razna şi trag cu putere spre larg, nu acelaşi lucru i se întâmplă lui Ionel Petrariu, care într-o clipită îi scoate cu burta pe mal, fie la rubeziană sau la match. Unii omit să-l cheme la concursuri tocmai de teamă ca nu cumva să le facă vreo surpriză, iar de găsit îl găseşti mai tot timpul pe malul apelor, fie pe Cinciş sau pe Cerna, fie pe bălţi sau pe Mureş.

Păstrăvi record pe Cerna

Ionel Petrariu este renumit printre pescari pentru “pescuitul viteză la amuri”

Chiar în dimineaţa în care m-am hotărât să-i fac un portret aici, în REPLICA, l-am văzut în treacăt din maşină pe Cerna, la podul de lângă Mendi din Centrul Vechi al Hunedoarei. Acolo a insistat foarte mult şi a prins păstrăvi şi de 2 kg. La capturarea unuia dintre ei a fost martor şi Nicu Stanca, ce a fost sunat de către Ionel pentru a-l ajuta cu un minciog. Ionel se chinuia printre barele metalice ale podului să strunească ditamai păstrăvocul prins la râmă. A traversat de mai multe ori râul, chinuindu-se de pe pod cu “animalul”, dar până la urmă l-a dovedit. Nu este omul care să se laude şi să facă poze, aşa că niciunul dintre păstrăvii pe care i-a prins pe Cerna nu a fost imortalizat.

Poate aşa e mai bine. Poveştile de pescuit ale lui Ionel sunt savuroase şi de-abia apuc să-l prind la o bere să-mi zică din tolba cu nestemate. Îl ştiu de la concursuri şi mai ştiu că a câştigat multe ediţii sau a ocupat poziţii confortabile în clasamente. Am fost colegi de cort la un concurs la Corneşti, judeţul Timiş. Atunci am dormit mai mult sub apă, fiind sinistraţi în cort şi am făcut înconjurul satului în puterea nopţii după o ladă de bere. La începuturi, Ionel pescuia cu rubeziana fără ladă modulară, direct de pe scaunul de plajă. Se chinuia, dar tot trăgea de crăpălăi şi de amuroci, pe balta Ben.

Somn la cârnaţ

La un moment dat a auzit că pe balta mare de la Corneşti se prind somni frumoşi. A bătut cale lungă cu tot echipamentul, însă, spre surprinderea sa, nu a avut nicio trăsătură. “Vedeam că un pescar de lângă noi tot loveşte somnălăi şi ardeam să-l întreb cu ce pescuieşte. Mi-am făcut curaj şi m-am dus lângă el. Am rămas tablou când am văzut că omul taie câte o felie de cârnaţ din pachet şi pune în triplă. I-am cerut să-mi dea şi mie şi mi-a dat câteva felii. Am prins şi eu vreo 4 somni, după care mi s-a terminat momeala. Am alergat la magazinul din sat şi am cumpărat salam şi cârnaţ de mai multe feluri, dar se pare că numai la un anumit fel se prindea. De atunci, de fiecare dată când mă duc la somn, îmi pun în rucsac şi câteva feluri de cârnaţ”, povesteşte amuzat Ionel. De altfel, pe cât de amuzantă este povestea pe atât de puţin m-a surprins după ce am auzit din gura Irinei Năstase, despre care am scris aici în REPLICA, cum că dădea la somn pe Dunăre cu săpun Duru. De-asta e plăcut pescuitul pentru că mereu te surprinde.

Pe Mureş, la Pojoga

La Pojoga îi place lui Ionel cel mai mult să meargă la pescuit şi de multe ori m-a invitat pentru o demonstraţie la mreană, somn, morunaş, clean şi crap, însă până acum n-am prins nicio ocazie. “Locurile sunt bestiale la Pojoga, iar apa este ideală pentru pescuitul cu rubeziana, cu bolognesa sau cu match-ul. Am fost cu mulţi prieteni acolo şi am dat recitaluri la toate speciile. Curentul este lin, adâncimea optimă, iar fundul este nisipos. Locul ţine mulţi peşti, iar pescuitul este o splendoare dacă ştii cum să nădeşti şi cum să întreţii vadul”, spune Ionel.

Tags:

About Bogdan Leu