Taberele de stat, ocupate doar pe jumătate

În contextul apariţiei unui număr tot mai mare de iniţiative private, care oferă copiilor variante tot mai diversificate pentru petrecerea vacanţelor, taberele de stat ajung să fie tot mai puţin căutate. Anul acesta cele două tabere din judeţul Hunedoara au funcţionat doar la 50 la sută din capacitate.  

În judeţul Hunedoara, în acest moment mai sunt doar două tabere: una la Căprioara, lângă Deva, şi una la Costeşti, în zona Orăştie. Dacă prima tabără are 55 de locuri, cea de la Costeşti are 66, însă anul acesta solicitările au fost chiar mai puţine decât anul trecut, când rata ocupării taberelor în vacanţa de vară s-a situat în jurul cifrei de 70 la sută. Şeful Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Hunedoara (DJST), Lorincz Szell, spune că un sejur într-una dintre taberele din judeţ i-a costat pe părinţii care şi-au trimis copiii aici 64 de lei pe zi. 32 de lei a reprezentat cazarea, iar alţi 32 de lei au fost destinaţi asigurării meniului zilnic, care a cuprins trei mese, în timp ce taberele s-au desfăşurat pe durata a şase zile.

Potrivit lui Szell, DJST nu are contracte încheiate cu societăţi, ONG-uri sau alte organizaţii, pentru derularea de activităţi socio-educative în tabere, aşa că dascălii care au însoţit copiii au fost cei care au organizat excursii către cetăţile, castelele şi siturile arheologice din judeţ, în timp ce elevii care şi-au petrecut o parte din vacanţă în tabăra de la Căprioara s-au distrat la Aqualand Deva, iar cei care au ales să meargă în tabără la Costeşti s-au bucurat de apă şi soare în ştrandurile de la Geoagiu. “Pot fi angajaţi specialişti în socio-animaţie sau am putea apela la ONG-uri cu experienţă în acest domeniu, cum ar fi Cercetaşii României, însă în acest moment nu avem contracte de prestări servicii sau contracte de colaborare cu personal extern”, precizează Szell.

25% pentru acoperirea cheltuielilor

Reprezentanţii DJTS spun că, pentru ca situaţia ocupării celor două tabere să se îmbunătăţească ar fi nevoie de o strategie pentru anul viitor sau chiar pentru viitorii patru ani, însă aceasta nu poate fi concepută mai devreme de finalul anului. “Eu am propus o strategie naţională de tineret, care să cuprindă inclusiv turismul pentru copii şi tineri, şi am înaintat această strategie Autorităţii Naţionale pentru Tineret, care urmează să o facă publică. Pentru judeţul Hunedoara, însă, este nevoie de o mai bună promovare. Estimez că taberele trebuie să funcţioneze la o capacitate de cel puţin 25 la sută pentru ca acestea să îşi poată acoperi cheltuielile, dar nu trebuie să uităm că o parte dintre aceste cheltuieli sunt suportate de minister. Altfel taberele nu ar putea să supravieţuiască la acest preţ, care este gândit pentru ca orice copil să poată avea acces la o asemenea vacanţă”, explică Lorincz Szell. Direcţia mai are în administrare şi un hostel (unitate turistică destinată cazării tinerilor), însă acesta nu deţine acreditările şi avizele necesare, aşa că a fost închis. Şeful DJST Hunedoara afirmă că toate documentele necesare vor fi depuse la autorităţile judeţene şi centrale cu atribuţii în acest domeniu şi adaugă că este posibil să obţină toate aprobările pentru redeschiderea hostelului până la sfârşitul acestui an.

Şcoală în tabăra de la Lăpuşnic

Una dintre fostele tabere din judeţ, cea de la Lăpuşnic, care nu mai funcţionează – potrivit autorităţilor – de mai bine de şase ani, ar putea fi transformată în şcoală. Situaţia este foarte complicată, însă, pentru că, deşi întabulată ca proprietar este Primăria Lăpuşnic (care a fost comună de sine stătătoare până în 1968, când s-a unit cu Dobra), clădirea fostei tabere este în administrarea ANTS şi apare pe inventarele Ministerului Finanţelor. “Noi am făcut mai multe demersuri, începând cu anul 2008. Am vrea ca în această clădire să funcţioneze şcoala, dar din cauza documentelor, nu putem să o autorizăm, nu putem plăti apă, curent şi nimic altceva. De altfel, clădirea a fost cumpărată de sătenii din Lăpugiu de la fostul proprietar, Ladislau Lazăr, tocmai pentru ca aici să funcţioneze şcoala şi miliţia”, explică secretarul comunei Dobra, Mircea Simoc. Acesta spune că, pentru ca Ministerul de Finanţe să cedeze primăriei din Dobra imobilul, autorităţile locale ar fi nevoite să continue activitatea în domeniul turismului şcolar, însă acest lucru este imposibil, pentru că legea nu o permite. Mai mult, investiţia ar fi una considerabilă: ar fi nevoie de reamenajarea spaţiului, dar şi de angajarea de personal de specialitate.