Subvenţia europeană a adus pârjolul de toamnă

Articolul a fost vizualizat de 2,211 ori

Ca să scape de cheltuielile suplimentare cu pregătirea ogoarelor pentru următorul ciclu agricol şi ca să nu-şi piardă subvenţiile, ţăranii din judeţul Hunedoara dau foc miriştilor şi păşunilor. Incendiile de acest fel din judeţ s-au înmulţit de cinci ori faţă de anul trecut, punctul culminant fiind atins săptămâna trecută. Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) reclamă depăşiri ale normelor de poluare şi acuză Garda de Mediu. Garda de Mediu spune că nu are soluţie, în timp ce Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) a început să suspende subvenţiile pentru suprafeţele arse. Pe scurt, se repetă istoria de astă primăvară.

Pentru cele aproape 700 de incendii de vegetaţie uscată înregistrate în anul curent nu s-a găsit niciun vinovat

În primele două săptămâni ale lunii noiembrie în judeţul Hunedoara au fost semnalate oficial 30 de incendii de vegetaţie uscată, acestea manifestându-se pe mai bine 200 de hectare de terenuri agricole şi păşuni. La suprafaţa afectată de arderi se adaugă şi mai bine de 300 de hectare de litieră de pădure în Munţii Şureanu. Acest incendiu a fost provocat, se pare, tot de la o păşune căreia i s-a dat foc pentru a fi curăţată şi care cu greu a putut fi stins duminică, 13 noiembrie, după ce două zile la rând un elicopter a intervenit în zonă. Pompierii şi comisarii gărzii de mediu au ajuns la concluzia că proprietarii îşi incendiază terenurile, alegând astfel soluţia cea mai ieftină pentru a-şi curăţa terenurile. Dacă nu şi le curăţă, nu mai primesc subvenţii. Aleg, totuşi, varianta incendierii, cu toate că riscă să rămână, tocmai din acest motiv, fără banii europeni acordaţi prin intermediul APIA.

Poluare gravă

În ultimele trei săptămâni, staţiile automate de măsurare a calităţii aerului situate în patru oraşe hunedorene au indicat, în 12 zile, depăşiri de câte două sau trei ori ale limitelor de poluare admise. Asta după ce, în primăvară, când, din nou, au ars păşuni şi ogoare, numărul depăşirilor a fost de 25, într-o lună şi jumătate. “Staţiile de măsurare sunt situate în Deva, Hunedoara, Călan şi Vulcan. Situaţia arătată de acestea poate fi însă mult mai gravă, pentru că nu se acoperă decât o parte a teritoriului judeţului. Nu există nicio justificare pentru aceste arderi. Nu se poate să fim o ţară cu pretenţii europene şi să facem agricultură cu metode africane! În plus, Garda de Mediu nu-şi face datoria deloc nici în această situaţie invocând motive puerile!”, spune directorul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş.

Peste 1500 de hectare de păşuni şi mirişti au ars în acest an pe raza judeţului Hunedoara, pentru că proprietarilor li s-a părut că aşa este mai simplu şi mai ieftin

Şeful Gărzii de Mediu, Cristian Moldovan, declară însă că amenzile nu au niciun efect: “Pentru persoanele fizice, sancţiunile pleacă de la 500 de lei. Când am dat amenzi, s-au contestat în instanţă, iar cei amendaţi au avut câştig de cauză, pentru că nu au fost prinşi asupra faptului. Degeaba am dat amenzi. Apoi mai este şi o altă chestiune. În multe cazuri terenul aparţine, în acte, unor pensionari de 70 – 80 de ani, ale căror pensii sunt de 300 – 400 de lei. Cum să-i mai amendezi pe acei oameni?! Pe de altă parte, vara trecută, am aruncat eu câteva chiştoace aprinse pe păşuni necurăţate şi n-a luat foc nimic, deci varianta aprinderilor accidentale nu este demnă de a fi luată în considerare, după părerea mea”. Cristian Moldovan mai spune spune că, în mod legal, păşunile se curăţă manual şi resturile sunt tocate cu un utilaj special, iar în ceea ce priveşte culturile de grâu, o simplă arătură de toamnă este suficientă, în cazul celor de porumb arătura de noiembrie nefiind necesară. “Hunedorenilor nu ştiu de unde le-a intrat în cap prostia asta că dacă dai foc devine terenul mai bun. Nu e deloc adevărat, pentru că se distruge tot echilibrul biologic al acelei suprafeţe. Soluţia cred că este la APIA, prin suspendarea subvenţiilor pentru suprafeţele curăţate prin ardere”, adaugă Moldovan.

APIA recomandă, ţăranii fac cum vor

Directorul APIA Hunedoara, Veronica Borungel, spune că, în primăvară, în patru cazuri s-a luat măsura scoaterii de la plată a unor suprafeţe curăţate prin ardere, iar în această perioadă se fac verificări din nou şi se vor aplica măsuri similare. “Este de neînţeles de ce se apelează la metoda asta a arderii, pentru că atât subvenţia pentru culturi agricole cât şi cea pentru păşuni acoperă costurile de curăţare a terenurilor în cauză”, spune reprezentantul APIA. Proprietarii au însă o soluţie de scăpare. Conform regulilor în vigoare, aceştia scapă de scoaterea de la plata subvenţiei dacă ei sunt cei care anunţă la poliţie incendierea terenurilor. Pe scurt, poţi să-ţi dai foc miriştii sau păşunii, după care mergi la poliţie, anunţi incendiu “cu autor necunoscut” şi-ţi iei şi subvenţia. Când eşti controlat de APIA, scoţi în faţă o copie după plângerea depusă la Poliţie şi ai şanse reale să scapi. Rămâne însă problema poluării aerului şi cea a distrugerii terenului.

Seceta şi preţul motorinei sunt de vină

Subvenţia acordată pentru un hectare de grâu sau porumb este de 171 de euro. În cazul păşunilor aceasta este de minimum 224 de euro, dar ajunge la 272 de euro la hectar pentru cele lucrate exclusiv manual, prin metode tradiţionale. Reprezentanţii APIA, spun că operaţiunile de curăţare a unui hectar de păşune nu costă mai mult de 500 de lei pe hectar, la fel şi în cazul ogoarelor. Iosif Bota, un fermier hunedorean care deţine 500 de hectare de culturi agricole în zona Orăştiei, spune că această cheltuială poate fi şi mai mică, dacă dispui de utilaje proprii, adică 200 de lei la hectar. Bota atrage însă atenţia că, mai ales în toamna aceasta şi seceta este de vină pentru întreaga situaţie: “Din fericire, eu am utilaje performante cu care am putut să-mi pregătesc terenurile aşa cum se cuvine, fără să fiu nevoit să dau foc. Nici nu agreez metoda asta pentru că este o prostie, mai ales că se distruge tot echilibrul biologic al solului. Cei care nu dispun însă de utilaje bune, pur şi simplu nu pot să-şi lucreze terenurile fără să de-a foc miriştilor, mai întâi, atât de tare este pământul. Nu se poate altfel. Seceta de anul ăsta a dat totul peste cap”.

Sute de incendii, niciun vinovat

A fost nevoie de zeci de curse între acumularea Ostrov şi Masivul Şureanu pentru a se limita proporţiile incendiului de litieră din munţi

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, din februarie 2011 şi până astăzi, în judeţul Hunedoara numărul incendiilor de mirişte, păşune şi litieră a crescut de cinci ori. În intervalul amintit, pompierii au fost solicitaţi să stingă 678 de incendii de vegetaţie uscată, arderile afectând o suprafaţă de peste 1.500 de hectare. În niciun caz pompierii nu au reuşit să găsească vreo persoană vinovată pentru producerea incendiilor. “Creşterea îngrijorătoare a numărului arderilor de vegetaţie uscată este determinată, pe de o parte, de seceta prelungită care a dus la uscarea excesivă a vegetaţiei, iar pe de altă parte, de obligativitatea proprietarilor de terenuri şi păşuni de a curăţa suprafeţele deţinute. Potrivit noilor legi emise de Ministerul Agriculturii, proprietarii terenurilor care nu sunt igienizate riscă să piardă subvenţia pentru fiecare hectar deţinut şi în plus să fie amendaţi”, spune Anemona Doda, purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, confirmând încă o dată că dorinţa proprietarilor de a avea parte de banii europeni îi împinge pe aceştia să-şi cureţe cu foc deschis suprafeţele agricole, cu toate că încalcă regulile stabilite de APIA.

About Ciprian Iancu