10 la sută din culturile de toamnă au fost compromise

Agricultura hunedoreană a ieşit din iarnă cu pierderi din cauza gerului şi a lipsei de zăpadă. Autorităţile avertizează că, pentru a diminua pierderile, fermierii trebuie să termine de plantat culturile de primăvară cât de repede posibil. „Opăriţi” de seceta de anul trecut, niciunul dintre agricultori nu se hazardează să facă estimări pentru producţia din acest an.

Şeful Direcţiei de Agricultură a Judeţului Hunedoara, Ioan Furca, afirmă că toate culturile de păioase care au fost semănate la momentul optim au ieşit bine din iarnă. Furca spune că 97 la sută dintre culturile de toamnă erau răsărite până la intrarea în iarnă. Dacă va fi suficientă umiditate în sol, sunt condiţii ca în această toamnă fermierii să aibă parte de o recoltă bună.

„Totul este ca, în ceea ce priveşte culturile de primăvară (cartof, porumb, orzoaică, dar şi legume), fermierii să facă tot posibilul să le planteze până prin 25 aprilie. Asta pentru că lunile martie şi aprilie sunt două luni cu un nivel de precipitaţii care depăşeşte media, iar acest lucru permite plantelor să încolţească şi să prindă rădăcini. Este foarte important ca luna mai şi apoi lunile de vară să prindă plantele viguroase, astfel încât o eventuală secetă să nu le usuce”, explică şeful Direcţiei Agricole Hunedoara. Autorităţile adaugă că se aşteaptă ca şi vara anului 2013 să fie una secetoasă.

Depind de pronia cerească

Fermierii din judeţul Hunedoara spun că au ieşit deja cu pierderi din sezonul rece, în condiţiile în care 10 la sută dintre culturi au fost compromise de „iarna urâtă”, care a însemnat pentru agricultură ger şi lipsa zăpezii. „Pentru că nu a fost zăpadă în iarna aceasta, iar culturile au rămas neacoperite, a zecea parte din totalul culturilor a fost afectată. Deocamdată, nu putem face estimări pentru producţia din acest an, mai ales că se anunţă o nouă vară secetoasă. Dacă totul merge bine, e posibil să avem o recoltă acceptabilă, de 4 tone de grâu la hectar, dar e posibil ca recolta să fie şi de numai 3,5 tone. Anul trecut, la porumb, a fost dezastru. Eu am avut noroc că nu am pus porumb, dar producătorii care au semănat au obţinut numai o tonă la hectar, deşi ar fi trebuit să recolteze şapte tone! Grâul, în schimb, l-am semănat încă din toamnă. Grâul de primăvară dă recolte destul de slăbuţe, pentru că nu are atât de mult timp la dispoziţie să încolţească şi să dea rod, aşa că fermierii îl cam ocolesc”, spune administratorul Indragro Holding S.A. Orăştie, Călin Lozneanu. Hunedoreanul cultivă o suprafaţă de 1.000 de hectare de teren, din care 800 de hectare sunt luate în arendă.

Din nou, ameninţaţi de secetă

Producătorii de cereale şi legume spun că au semănat culturile încă din toamna anului trecut, tocmai pentru ca acestea să fie viguroase la intrarea în anotimpul secetos, dar există riscul ca – din cauza lipsei de apă – acestea să nu aibă rod. „Fragmentarea terenurilor şi lipsa reţelelor de irigaţie ne vor crea şi anul acesta probleme. A fost, la un moment dat, vorba să se construiască un asemenea sistem, pornind de la podul gării din Orăştie, unde pe vremea lui Ceauşescu a fost un stăvilar. Au venit cei de la Fondul Funciar acum câţiva ani, am fost pe teren, au fost discuţii, dar ideea a fost ulterior abandonată”, adaugă Călin Lozneanu.

Acesta mai spune că un producător particular nu ar putea să pună la punct un sistem de irigaţie eficient, pentru că niciun hunedorean nu deţine o suprafaţă compactă, care să merite o asemenea investiţie. „Să zicem că am suporta noi aceste cheltuieli şi am realiza reţelele. Dar ce ne vom face când proprietarii vor dori să se retragă şi nu vor mai vrea să lase terenul în arendă?”, se întreabă administratorul S.C. Indrago Holding S.A. Orăştie.

Nu cultivăm plante modificate genetic

O altă condiţie pentru ca plantele să crească este fertilizarea. Unii agricultori au optat pentru varianta de a fertiliza abia spre finalul iernii, după ce dispare riscul căderilor de ninsori, pentru că în acest fel substanţele sunt mult mai eficiente. Dozele administrate pentru un singur hectar cultivat ajung la 400 de kilograme de îngrăşământ, împrăştiate pe câmp în două reprize.

Cu toate acestea, specialiştii de la Direcţia Agricolă reamintesc fermierilor că este foarte important tipul de îngrăşământ pentru care optează aceştia: azotat sau potasiu. „Dacă terenul este fertilizat cu azotat, trebuie ca fermierii să ştie că acesta se dizolvă într-o lună, iar dacă e un îngrăşământ complex, cum ar fi cele cu azot, fosfor şi potasiu, acesta se dizolvă abia în trei luni”, precizează Ioan Furca.

Din fericire, conform autorităţilor, în judeţul Hunedoara niciun fermier nu cultivă plante modificate genetic. Cel puţin în teorie. Dacă vreun agricultor hunedorean ar opta pentru cultivarea de plante modificate genetic (mai rezistente atât la ger, cât şi la secetă) el ar avea nevoie de aprobări de la autorităţi, iar acestea nu au eliberat până acum niciun asemenea document.