Editorial: Capitala din Vest şi “ăia de la Hunedoara”

Articolul a fost vizualizat de 2,720 ori

“Ce facem cu ăia de la Hunedoara?”. Întrebarea aceasta se pare că este pe buzele unor oficiali din Arad şi Timişoara, care nu ar dori ca judeţul Hunedoara să intre în componenţa viitoarei regiuni de dezvoltare Vest. E drept că nici conducători ai judeţului Hunedoara n-ar vrea ca centrul administrativ al viitoarei regiuni să fie într-un oraş mare, ca Timişoara şi Aradul, ci într-unul mai mic: Deva sau Reşiţa, pe modelul statelor americane ale căror capitale au fost desemnate oraşe mai mici, oferindu-li-se astfel o şansă în plus pentru a mai recupera din handicapul pe care-l aveau faţă de marile centre economice deja formate.

De ce “ăia de la Hunedoara” n-ar fi buni pentru Vest? Doar pentru simplul fapt că, ştiut lucru, bănăţenii sunt mai făloşi?! E drept şi că, din punct de vedere istoric şi geografic, Hunedoara a făcut şi face parte parte din Ardeal. Ba chiar o vreme oraşul Hunedoara a fost capitala întregului Ardeal. Asta a fost însă demult şi nu are rost să venim cu argumente ce datează din Evul Mediu, ar spune unii. Alţii ar încuraja ideea atât de tare încât ar spune: “Ba da! Hunedoara ar merita să deţină capitala viitoarei regiuni de dezvoltare, pentru simplul fapt că aici a început să bată pentru prima oară inima poporului român, imediat după retragerea aureliană de la 275”.

“Sunteţi rămaşi în urmă” ar răspunde bănăţenii unor asemenea argumente, apoi, aproape sigur, tot ei, bănăţenii, ar aduce aminte că la Timişoara a funcţionat primul bec dintr-o instalaţie electrică de iluminat public, primul teatru cu stagiune permanentă, prima fabrică de bere, primul tramvai electric şi aşa mai departe.

Da, e drept, pe vremea-n care la Timişoara se amenaja prima instalaţie electrică de iluminat public, în Hunedoara se construia prima linie ferată minieră din Ardeal. Tot cam pe-atunci, pe când la Timişoara se ridica primul spital municipal, la Govăjdie se punea în funcţiune cel mai modern furnal din Europa. 100 de ani mai târziu, cam pe când la Timişoara se realiza prima reţea electrică de iluminat public de pe continent (1885), la Hunedoara începea să producă cea mai modernă uzină de fier din Europa. E drept, că Timişoara este oraşul cu cele mai multe astfel de premiere din România. E drept că şi Aradul se poate lăuda, aparent, cu mult mai multe date istorice favorabile lui decât Deva sau Hunedoara, însă istoria nu justifică o abordare pe ton de superioritate a politicienilor din vestul ţării, referitoare la hunedoreni.

Dacă aş auzi un politician din Timişoara întrebându-se “Ce să facem cu ăia de la Hunedoara”, i-aş aminti că “ăia de la Hunedoara” au furnizat Timişoarei, în ultimii 30 de ani, mii de creiere luminate, rămase în capitala Banatului, plus zeci de mii de oameni buni de lucru, poate chiar mai harnici decât bănăţenii”.

Unuia din Arad i-aş spune simplu: “Ăia de la Hunedoara v-au dat oţel să vă faceţi voi vagoanele alea cu care vă tot mândriţi de vreo 100 de ani încoace”. Pare patetică şi uşor răutăcioasă argumentaţia, recunosc, însă trebuie să începem de undeva în dezbaterea privind regionalizarea. După cum par a sta lucrurile la această dată, varianta “distribuirii” Hunedoarei într-o regiune cu alte judeţe din Ardeal cade.

Se vorbea până nu demult de o regiune mai mică, formată de Hunedoara şi Alba, ori de una în care cele două judeţe deja amintite să fie incluse cu Sibiul şi Braşovul într-o regiune mai mare. Slabe şanse, pentru că mai toate opiniile politice actuale, încă spuse cu jumătate de gură, converg spre menţinerea actualelor zone de dezvoltare. Nu ne rămâne decât să aşteptăm cele trei variante de regionalizare ce vor fi propuse de vicepremierul Dragnea şi să sperăm că liderii politici ai Hunedoarei au deja pregătite argumente pentru durele negocieri ce vor urma. Important este ca, măcar peste 10 – 20 de ani, hunedorenii să nu mai fie consideraţi “ăia, săracii”, pe care unii mai bogaţi şi mai făloşi să fie nevoiţi să-i “tolereze” în aceeaşi regiune cu ei.

P.S.: Cunosc personal 10 timişoreni cu case de vacanţă pe raza judeţului Hunedoara (la Cinciş, la Săcărâmb, la Straja…winking, însă nu ştiu niciun hunedorean cu casă de vacanţă în judeţul Timiş.

About Ciprian Iancu