Săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2006, numărul 169

INTERVIU


„Imaginea Justitiei nu reflecta adevarul!”

de Monalise Hihn

De 16 ani, în România, toata lumea asteapta minuni de la magistrati. De 16 ani, în România, toata lumea critica sistemul judiciar. De 16 ani, în România, politicienii sunt primii care îsi dau cu parerea despre ceea ce se petrece în Justitie, desi nimeni nu le-o cere. De 16 ani, în România, se face reforma în sistemul judiciar. De 16 ani, în România, lipsa fondurilor si a personalului fac din Justitie sursa tuturor relelor într-o tara în care lumea e din ce în ce mai convinsa ca sistemul judiciar poate fi controlat de Putere, care îsi plateste prin intermediul acesteia „politele” împotriva adversarilor. Despre toate acestea si despre modul în care se face reforma în Justitie a vorbit presedintele Tribunalului Hunedoara, în interviul acordat saptamânalului Replica




Presedintele României, Traian Basescu, a declarat ca integrarea tarii noastre în Uniunea Europeana sta în mâinile fiecarui politist, procuror si judecator. Cum comentati declaratia presedintelui statului?

Este evident ca noi, judecatorii, precum si procurorii si politistii, avem o mare responsabilitate în ceea ce priveste obiectivele stabilite de strategia de reforma a sistemului judiciar si a planului de actiune privind implementarea acesteia. Mesajul adresat de presedintele României a fost unul de responsabilizare a acestora în ceea ce priveste obiectivele propuse. Nu înseamna însa ca într-o situatie nefericita, cum ar fi activarea clauzei de salvgardare si amânarea aderarii României la UE cu un an, responsabilitatea în proportie maxima ar apartine doar celor din sistemul judiciar.

Cât adevar se ascunde în spatele imaginii pe care o are Justitia în România?

Imaginea Justitiei e chiar rea si nu reflecta nici pe departe adevarul. În media se vând bine chestiunile negative. Prea putin îi intereseaza chestiunile bune. De multe ori, si se poate verifica acest lucru, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii apar o multime de raspunsuri pe care CSM-ul le formuleaza împotriva unor articole aparute în presa. Foarte rar, aceste drepturi la replica apar în mass-media. Nu de putine ori, au existat cereri ale unor judecatori care au cerut sa li apere reputatia de catre Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unor astfel de scandaluri.

Foarte multi oameni se plâng de durata prea lunga a proceselor.

Cu durata proceselor se exagereaza. Cele mai multe procese se încadreaza pe un ciclu de judecata: fond, apel, recurs, adica aproximativ sase luni. Un proces care începe la judecatorie se încheie la curtea de apel. Procesele care sunt mai vechi au ca si cauza desele schimbari legislative referitoare la normele de procedura, mai precis cele care se refera la competenta si cai de atac. Toate acestea atrag dupa sine si întârzieri, creeaza mari prejudicii, determina cresterea duratei de solutionare a litigiilor, creeaza confuzii, instabilitate si nesiguranta, prejudiciind instantele judecatoresti si afectând prestigiul acestora. Instabilitatea legislativa creeaza si o practica diversa. Este nevoie de adoptarea unor tehnici legislative mai clare. Trebuie vazut cum este adaptat textul de lege, astfel încât acesta sa nu mai dea nastere la interpretari diferite. Exista, mai rar, din cauza deselor modificari ale legislatiei, posibilitatea ca la un anumit tip de cauza sa se pronunte hotarâri diametral opuse, care pot fi argumentate judicios si dintr-un punct de vedere si din altul. Exista discutia ca în România daca furi o gaina risti sa intri la închisoare cel putin trei ani. Partea cu gaina vine dintr-o reglementare prin care, pentru furt calificat, pedeapsa se încadreaza între 3 si 5 ani de pedeapsa cu închisoarea. Nu este vina judecatorului, ci vointa legiuitorului. Judecatorul trebuie sa se încadreze în limitele legii. Probabil ca dupa modificarea Codului Penal lucrurile se vor aseza.

De asemenea, se observa în unele dosare ca diverse persoane încearca sa prelungeasca la nesfârsit un proces invocând tot soiul de „chichite” ale dosarelor.

Noi judecam pe persoana si pe fapta. Trebuie sa avem o pozitie echidistanta fata de toate partile implicate într-un proces, altfel s-ar încalca prezumtia de nevinovatie. Exercitarea abuziva a drepturilor procedurale sau materiale constituie abuzuri de drept si se pedepsesc cu amenda.

În ce stadiu se afla reforma în Justitie?

E adevarat ca s-a trenat foarte mult cu reformarea sistemului, ca s-au facut pasi lenti. Poate ca nu s-au luat întotdeauna cele mai bune decizii si poate ca nu au existat fonduri, dar Justitia costa mult în toata Europa, în toata lumea. E nevoie de tehnica de calcul, de sedii, de personal. Cu toate acestea, de 16 ani se face reforma în Justitie. Se si exagereaza de multe ori cu privire la faptul ca nu se face reforma. Lucrurile trebuie asezate în matca lor fireasca. Reforma este o obligatie pe care o avem cu totii. Societatea trebuie sa gaseasca mijloace sa întareasca încrederea în Justitie. Continuarea reformei Justitiei, în spiritul asigurarii compatibilitatii cu sistemele judiciare din Uniunea Europeana, va contribui la cresterea si consolidarea încrederii în activitatea de „împartire” a dreptatii si la crearea certitudinii ca fiecare actiune în justitie se desfasoara corect, iar drepturile partilor sunt respectate.

Care au fost de-a lungul anilor principalele obstacole?

Schimbarile dese ale legislatiei, lipsa unei sustineri financiare si lipsa de personal.

Care este situatia în momentul de fata?

În ceea ce priveste tehnica de calcul, Ministerul Justitiei a încheiat un contract în urma cu doua luni. Vor exista calculatoare, servere, programe, tot ce este nevoie pentru o buna desfasurare din acest punct de vedere a actului de justitie. S-au facut pasi importanti atunci când s-a decis repartizarea cauzelor în mod aleatoriu, prin sistem informatizat. Astfel este consolidata impartialitatea actului de justitie. Stabilitatea completelor de judecata este foarte importanta deoarece asigura coerenta în activitatea de judecat, înlatura suspiciunile si da încredere justitiabililor în independenta si impartialitatea judecatorilor. Apoi, este vorba despre sedii. Cladirea în care functioneaza Tribunalul Hunedoara va fi eliberata în primul semestru al acestui an de Consiliul Judetean care functioneaza într-o parte a imobilului. Vor exista mai multe sali de judecata. Oricum, cladirea necesita o reparatie capitala. Am adresat în acest sens un memoriu Ministerului Justitiei. În ceea ce priveste personalul, schema optima pentru Tribunalul Hunedoara ar fi de 49 de judecatori. Actuala organigrama prevede 32 de magistrati, dar am obtinut înca opt posturi. În prezent, la Tribunalul Hunedoara lucreaza 24 de judecatori. Anul trecut, acestia au avut pe rol aproape 11.000 de cauze. În urma concursului organizat în urma cu câteva saptamâni, trei judecatori urmau sa fie repartizati aici. Cei trei nu au fost promovati deoarece Consiliul Superior al Magistraturii a hotarât recorectarea lucrarilor dupa ce s-au constatat diferente mai mari de un punct între notele acordate. Examenele sunt serioase si se pare ca nivelul de pregatire nu este conform cu exigentele.





Săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2006, numărul 169