Săptămâna 7 – 13 iunie 2007, numărul 239
SPECIAL”Hunedoara, te-am pupat şi am plecat!”Ciprian Iancu
An de an judeţul îşi mai pierde din ”vigoare”. Asistăm neputincioşi cum tinerii care termină liceul pleacă la studii, iar după câteva luni, când se întorc acasă, sunt de nerecunoscut. Au deja alte obiceiuri, alte viziuni, alte aspiraţii. Oraşul în care au devenit cetăţeni cu drept de vot li se pare, celor mai mulţi, un sătuc liniştit pe lângă Timişoara, Cluj sau Bucureşti, adică pe lângă oraşul care îi ”adoptă” vreme de trei-patru ani, iar pe mulţi dintre ei îi ”răpeşte” definitiv. Oamenii importanţi ai judeţului (în ceea ce priveşte experienţa sau funcţia) spun ori că nu-i nimic îngrijorător, ori că nu sunt prea multe de făcut pentru a stopa exodul tinerilor hunedoreni, fie că este vorba despre tineri care pleacă în marile oraşe, sau aleg să plece, la muncă, peste hotare.
Membrii unei clase terminale de liceu se mai întâlnesc doar o dată la câţiva ani şi cu totul întâmplător pe străzile oraşului în care s-au născut. Asta nu neapărat pentru că sunt extrem de ocupaţi ci, în primul rând, pentru că jumătate dintre ei au ales să plece la facultate într-un alt oraş şi nu s-au mai întors decât, eventual, în vizite scurte, de câteva zile, la părinţi. În Deva, Hunedoara şi nu numai în rândul tinerilor de peste 18 ani a devenit frecventă întâmplarea ”De X mai ştii ceva?”. Fenomenul nu este de ieri, de azi. Are o vechime de decenii şi se pare că îi este garantată persistenţa.
Studiul care sperie În urmă cu exact un an, Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-pedagogică (CJAPP) din cadrul Inspectoratului Şcolar Hunedoara efectua un studiu la care au participat ca ”subiecţi” 300 de liceeni de clasa a Xl-a, din 18 licee situate în diferite zone ale liceului. Conform studiului, mai bine de jumătate dintre ei vor pleca din judeţ şi sunt extrem de puţine şanse să revină vreodată definitiv în zona de baştină. În urma răspunsurilor primite, specialiştii CJAPP au ajuns la concluzia că 97 la sută dintre elevi doresc neapărat să urmeze o facultate, doar 3 la sută mulţumindu-se să se angajeze fără să aibă studii superioare. Dintre cei care vor să plece, marea majoritate sunt dornici să stea la facultate fără să fie nevoiţi să lucreze. Timişoara ne ”fură” cei mai mulţi tineri 44 la sută dintre elevii chestionaţi au declarat că, după finalizarea liceului (etapă care are loc chiar în aceste zile), vor pleca la studii în Timişoara. 17 la sută dintre ei vor alege ca destinaţie Cluj-Napoca şi 10 la sută Bucureştiul. Hunedoara va reuşi să atragă doar 8 la sută din totalul absolvenţilor de liceu dornici să-şi continue studiile, iar, din acest punct de vedere, Deva se situează pe acelaşi nivel mediocru de 2 la sută, cu Alba Iulia, Sibiul sau Aradul.
Acelaşi studiu a dorit să afle ce au de gând liceeni să facă după ce vor termina şi facultatea: 46 la sută dintre ei vor să plece în străinătate, cei mai mulţi în SUA (24 la sută), Italia (21 la sută), Spania şi Germania (câte 13 la sută pentru fiecare ţară), iar 77 la sută dintre cei care vor să plece ar accepta orice meserie li s-ar ivi în cale, doar să nu muncească în România.
Cei 300 de adolescenţi intervievaţi au şi imagini destul de clare în ceea ce priveşte profilul unei persoane realizate din punct de vedere social. Jumătate dintre ei cred că aceasta trebuie să aibă o bună pregătire profesională, să fie descurcăreaţă, să posede resurse financiare şi să fi avut şi noroc într-un moment important al vieţii.
”În primul rând, adolescenţii pleacă pentru că Hunedoara nu le poate oferi posibilităţi variate de instruire universitară. Nu avem o universitate de prestigiu, cu un corp profesoral bine delimitat, care să o deservească. O astfel de universitate produce forţă de muncă foarte bine instruită, care atrage apoi investitori în zona respectivă. Dacă şi procesul educaţional este adaptat la solicitările de pe piaţa forţei de muncă, şi mai bine! Luăm exemplul clar al oraşului Alba Iulia care şi-a dezvoltat o universitate după 1990, iar acum efectele benefice se văd. Timişoara, e drept, absoarbe cel mai mult tineret provenit din judeţul Hunedoara, dar în doi-trei ani balanţa între Timişoara şi Cluj se va echilibra, pentru că acum în Cluj Napoca se înregistrează un reviriment economic similar celui din oraşul bănăţean cu 8-10 ani în urmă”, spune Dan Olteanu.
Experienţa nefericită de acasă Acesta mărturiseşte că din discuţiile avute până acum cu tinerii absolvenţi de facultate a stabilit un tipar general al traseului pe care aceştia au fost nevoiţi să-l urmeze: tânărul, absolvent de facultate, s-a întors la Hunedoara, sau Deva, cu speranţa că va fi angajat. A acceptat chiar şi salariul minim pe economie dar, după două sau trei luni, a constatat cu stupoare că nici măcar cartea de muncă nu-i era înregistrată la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Asta în cazul în care n-a păţit şi mai rău, adică să nu-şi primească banii. ”Este normal ca într-o astfel de situaţie, tânărul în cauză să considere că s-a lovit cu capul de pragul de sus şi să plece, ori înapoi în oraşul în care şi-a făcut facultatea, ori peste graniţe”, adaugă Dan Olteanu.
Coordonatorul CJAPP Hunedoara adaugă că un alt motiv important pentru care tinerii aleg să rămână în oraşul în care-şi termină facultatea este diferenţa de stil de viaţă, dublată de lipsa unei conştiinţe locale bine conturate. ”Clujul are un festival internaţional al filmului, la Timişoara tot timpul se întâmplă câte ceva, la Sibiu la fel, în Bucureşti... ce să mai vorbim! Hunedoara a rămas la stadiul de judeţ cu oraşe liniştite, de provincie, oraşe în care sentimentul apartenenţei la o comunitate aparte este letargic, nu este stimulat deloc, iar aici principala vină o poartă autorităţile. Acestea nu încurajează o mişcare a societăţii civile în acest sens.
Totul se politizează în Hunedoara. Până şi o acţiune organizată cu nişte copii capătă, în mintea îmbolnăvită de prejudecăţi a unora, substraturi politice, ori nu este deloc normal să se întâmple aşa ceva. Pe scurt, lipsa posibilităţilor de instruire, a câştigurilor salariale mulţumitoare şi a unei conştiinţe locale provoacă, după părerea mea, exodul tinerilor”.
Slujbe, aproape delocDirectorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Vasile Iorgovan - Velichi (foto), spune că judeţul stă foarte prost în ceea ce priveşte slujbele care li se oferă tinerilor absolvenţi. Dacă numărul angajărilor de absolvenţi după liceu este cum este, cel al angajărilor de tineri care termină studii superioare este infim. La ultima bursă a locurilor de muncă, din totalul de 1.300 de slujbe oferite de angajatori, doar 40 erau pentru absolvenţi de facultate sau colegiu. Dintre acestea, numai 10 s-au ocupat. ”Predomină meseriile lucrative, care nu cer înalte calificări. Se lucrează foarte mult în lohn în judeţul nostru. Chiar nu văd ce-am putea face să mai echilibrăm balanţa”, adaugă Iorgovan.
Şmecherii Şeful AJOFM mai spune că nici prevederile legale menite să încurajeze încadrarea de absolvenţi în câmpul muncii nu se dovedesc eficiente. Pentru un absolvent de liceu angajat, firma primeşte o subvenţie lunară mai mare cu 20 la sută decât salariul minim pe economie vreme de un an. Pentru absolvenţii de studii superioare valoarea subvenţiei lunare se apropie de 500 de lei. Condiţia care ”încurcă” este păstrarea raporturilor contractuale cu respectiva persoană vreme de trei ani. Dintre firmele care au folosit această posibilitate până acum, cele mai multe au fost interesate doar să ia banii, după cum spune Vasile Iorgovan: ”Sunt foarte multe firme care după un an au venit şi au anulat convenţiile încheiate cu Agenţia pentru absolvenţii angajaţi. Adică au luat banii şi după expirarea termenului le-au desfăcut contractele tinerilor respectivi. Este foarte rău că nu se intervine în această problemă pentru că ea persistă. Tot ce am putut noi face a fost să nu mai încheiem convenţii pentru angajaţi cu societăţile care au făcut astfel de lucruri. Se vede clar că sunt interesate doar de acea subvenţie”. După puteri În opinia directorului AJOFM Hunedoara pentru echilibrarea balanţei, procesul de învăţământ ar trebui să fie mai flexibil, astfel încât tinerii să se poată orienta mai bine spre meseriile cerute pe piaţă şi mai bine plătite: ”Plătim încă tributul restructurărilor masive din minerit şi siderurgie, avem ingineri metalurgişti şi ingineri minieri care greu se integrează într-o slujbă cu acelaşi statut. Noi am mai făcut cursuri de web-design sau de limbi străine pentru translatori, dar AJOFM Hunedoara nu este abilitată să emită certificate de studii echivalente cu cele de studii superioare. Trebuie să fim pregătiţi însă. De exemplu, Nokia îşi ridică la Cluj o mare capacitate de producţie. Siemens face la fel la Timişoara. Cele două companii s-au aşezat în oraşele amintite în principal pentru că au ştiut că acolo îşi găsesc şi forţa de muncă înalt calificată de care au nevoie”. ”Opţiunile tinerilor sunt surprinzătoare”Sociologul Constantin Nelega se declară de-a dreptul surprins de unele concluzii ale studiului efectuat de CJAPP Hunedoara. El spune că, de exemplu, faptul că 97 la sută dintre adolescenţi îşi doresc să meargă la facultate este o surpriză mai mult decât plăcută şi contrazice clar convingerea unora cum că, pe scara valorilor, şcoala ar fi pierdut mult în faţa altor false valori.
Acelaşi studiu al CJAPP arată că 12 la sută dintre tineri ar urma politehnica, 10 la sută medicina, 8 la sută informatica, filologia şi psihologia câte 7 la sută, iar la turism ori Academia de Poliţie ar merge câte şase la sută. Echilibrul înregistrat în ce priveşte opţiunile tinerilor este un alt lucru cu care nu am fost obişnuiţi până acum, după cum spune şi Constantin Nelega: ”Au existat multe etape istorice în ultimii 50 de ani, când părinţii şi odraslele lor optau pentru facultăţi ”la modă”: medicină pentru că ”te face boier”, politehnică, pentru că te face ”şef”, istorie, geografie, fizică, etc.., pentru că te face profesor şi ”e şi ăla un amărât de intelectual”. Probabil că a urma o facultate nu mai este o chestiune de viaţă (mai bună) şi de moarte, aşa cum era în urmă cu 20-30 de ani. Din nefericire, Deva sau Hunedoara nu pot fi deloc considerate centre universitare, aşa că tinerii sunt nevoiţi să plece”. Constantin Nelega mai spune că domeniile vizate de tineri după ce termină facultatea (în principal informatică, educaţie, medicină, economie şi justiţie) sunt opţiuni, din nou, ”suprinzător de realiste”. Normal să vrea să plece Referitor la procentajul mare al tinerilor hunedoreni care vor să părăsească România, sociologul consultat de Replica este de părere că ”nivelul de aspiraţii al unui individ depinde esenţial de gradul lui de cultură; dacă motivele lui pentru a emigra în zone cu potenţial de civilizaţie, cultură şi nivel de trai mai ridicat sunt ferme, este absolut necesar, să ne întrebăm, de ce? Dacă am fi corecţi cu noi înşine ar fi uşor să ne răspundem. Alegerea celor cinci ţări amintite în studiu (SUA, Italia, Spania, Germania şi Anglia - n.red.) era previzibilă”. Cu meseriile va fi mai greu Adolescenţii visează cel mai mult la meserii bănoase în turism, informatică şi construcţii, dar, în opinia lui Constantin Nelega, realitatea este alta: ”Clasamentul meseriilor în care intenţionează să se angajeze tinerii în străinătate este indus de marketingul imaginii electronice ! Pentru tinerii de 18 ani, nu există meserii trăite, ci meserii ”vândute” prin intermediul imaginii difuzate ca cine-verite în documentare, sau ca ficţiune în lung-metrajul artistic; din informaţiile pertinente pe care le avem, pentru emigranţii români, cele mai căutate job-uri şi mai accesibile sunt de baby-sitter, asistent social, ş.a., adică de oameni capabili să relaţioneze, să socializeze cu băştinaşii defavorizaţi; parcă ”asta” ar spune ceva, despre nişte capacităţi pe care mereu nu le recunoaştem neamului românesc: toleranţă, generozitate, comunicabilitate, stăruinţă”. Mai există idealism Sociologul consultat de noi adaugă că perioada pentru care tinerii au de gând să emigreze (aproape 80 la sută vor să plece definitiv) nu este relevantă, câtă vreme românii nu au un proiect pentru ţara lor: ”Niciun partid sau nicio personalitate politică nu şi-a propus public să reconstruiască ţara din temelii, sau pe porţiuni, sau măcar secvenţial (drumuri, poduri, alimentări cu apă, băi publice, mediu curat) fără să-i asocieze unui asemenea deziderat utilitar şi schema de mangement politic convenabilă clientelei politice adecvate”.
Constantin Nelega îşi încheie analiza rezultatelor studiului CJAPP mulţumit, totuşi, deoarece a constatat că încă mai există idealism în sânul noii generaţii: jumătate dintre tineri cred că o persoană realizată înseamnă o persoană bine pregătită profesional.
Pleacă studenţi, iar mai departe...Am încercat să facem un mini-sondaj propriu şi am ajuns la concluzia că absolvenţii de liceu nu includ aproape deloc Hunedoara în opţiunile lor de viitor. Mai mult, mare parte dintre adolescenţii intervievaţi de REPLICA vor să părăsească ţara.      A plecat...
Ionuţ Pascu este unul dintre
miile de tineri hunedoreni care au ales să încerce să-şi croiască un viitor în altă parte decât în Hunedoara. A plecat din ”oraşul furnalelor” în 1996, student la Politehnica Timişoara. Adolescentul zurbagiu, dar genial uneori, mai ales în fizică şi matematică, abia aştepta, în vara lui 1996, să se instaleze în camera de cămin ce-i fusese repartizată. După cum singur recunoaşte, la început a fost doar tentaţia altui stil de viaţă: ”altfel de fete, altfel de chefuri, altfel de viaţă, nu neapărat libertate, ca-n cazul altora, pentru că libertate aveam şi acasă, la mama şi la tata”.
|
Săptămâna 7 – 13 iunie 2007, numărul 239